Secretul din zidul clopotniței de la Biserica-simbol a orașului Botoșani. ”După circa 60 de ani am făcut cunoscut aceasta!” (Foto)

Ctitorită de Doamna Elena Rareș, soția domnitorului Petru Rareș, Biserica ”Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani împlinește în luna octombrie 473 de ani.

Secretul din zidul clopotniței de la Biserica-simbol a orașului Botoșani. ”După circa 60 de ani am făcut cunoscut aceasta!” (Foto)

Pe pisania acestei biserici se poate citi: „Elena, fiica de despot, doamna răposatului Petru voievod, a zidit acest hram în târgul Botoșanilor, în zilele domnului Io Ștefan voievod și s-a săvârșit în anul 7059 (1551) luna lui octombre”.

În anul 2015, biserica-simbol a Botoșanilor a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani, având codul de clasificare BT-II-a-A-01942.01.

Arhitectura bisericii este asemănătoare cu cele construite de Ștefan cel Mare, având același pronaos mărit foarte mult, acoperirea cu calotă pe pandativi, dar fără decorul de tip gotic al nervurilor ceramice. Această biserică a fost restaurată de Nicolae Ghika-Budești în anul 1911.



Iorga în Orașul Domnițelor

Dan Smântânescu, fostul secretar personal al savantului Nicolae Iorga, amintește în dese rânduri însemnările colonelului Gheorghe Rățescu, care a fost martor a numeroase întâmplări petrecute la Botoșani.

În anul 1911. Nicolae Iorga s-a implicat în restaurarea Bisericii ”Sf. Gheorghe” din Botoșani, într-o perioadă în care istoricul era chiar președinte al Comisiei Monumentelor Istorice.

La începutul secolului XX, Biserica ”Sfântul Gheorghe” avea nevoie urgentă de reparații, astfel încât Nicolae Iorga s-a asigurat că lucrările de restaurare decurg conform planurilor stabilite.

Potrivit amintirilor lăsate de colonelul Gheorghe Rățescu, aflăm că Nicolae Iorga le-a cerut restauratorilor din Botoșani ”să nu care cumva să modifice baza turlei bisericii – stea în opt colțuri – acesta fiind un specific al bisericilor lui Ștefan cel Mare și al urmașilor săi”.

Misiunea ”Clopotnița”

Iorga ia decizia de a dărâma clopotnița de la intrarea în biserică pentru ca apoi ”să se zidească alta mai departe”.

Povestește colonelul Gheorghe Rățescu: ”Întrebat unde să fie înălțată noua clopotniță, Iorga s-a uitat roată-mprejur, apoi a arătat cu mâna zicând: uitați-vă, acolo să o faceți, în colțul acela, și acolo s-a făcut”.

Nu mai puțin de 40 de maiștri au lucrat la restaurarea bisericii la acea vreme. Nu doar români, ci și sârbi, austrieci și italieni. În vremuri de restriște, s-a lucrat cu măiestria specifică meșterilor europeni îndelung probați prin catedralele - monumente istorice. Tunurile frontului se auzeau tot mai aproape. Cu toate acestea, Nicolae Iorga nu renunța la restaurarea bisericii.

Biserica ”albă”

Istoricul Adrian Nicolae Petcu, care de mulți ani studiază locașurile de cult din România, explică de ce biserica de la Botoșani nu era pictată la interior.

”La puţin timp după zidire, Doamna Elena a fost ucisă de susţinătorii pretendentului la domnie, astfel încât Biserica "Sf. Gheorghe" din Botoşani a rămas nepictată, biserică albă, după cum erau numite la vremea aceea lăcaşurile nezugrăvite din Moldova”, scrie Adrian Nicolae Petcu într-un studiu publicat în Ziarul Lumina.

Astfel că a apărut firesc și întrebarea: ”În interior ce facem, domnule profesor?” Cuvintele îi aparțineau profesorului Petre Antonescu, de la Școala de Arhitectură din București, și îi erau adresate istoricului Nicolae Iorga.

Răspunsul lui Iorga a rămas și el consemnat: ”Dacă vom avea bani și dacă împrejurările vor permite, atunci pereții se vor picta, iar dacă nu, vor rămâne așa cum sunt – doar tencuiți”.



Secretul din zidul clopotniței

 Nicolae Iorga a avut o cerere neobișnuită către preotul paroh Constantin Vasiliu. A propus ca, împreună cu inginerul orașului, să se redacteze un act în care să arate tot ce s-a făcut în timpul restaurării, act care ”să se zidească la înălțimea soclului clopotniței, pe peretele dinspre răsărit”.

Documentul a fost redactat de către avocatul Jenică Vasiliu, fiul preotului. Pe el și-au lăsat semnătura protoiereul, primarul, prefectul și inginerul orașului. După ce a fost închis într-o cutie cilindrică de tablă, actul a fost zidit în locul indicat de Nicolae Iorga.

”Personal am scris și eu referitor la ce era atunci în țară și în oraș, am pus documentul într-o cutie de tablă pe care am pus-o alături de documentul oficial. După circa 60 de ani am făcut cunoscut aceasta bisericii Sf. Gheorghe, spre știință și neuitare”, este mărturia colonelul Gheorghe Rățescu, din anul 1970.

Moment memorabil la finalizarea lucrărilor

La final, Nicolae Iorga i-a chemat laolaltă pe toți cei care au lucrat la restaurarea Bisericii ”Sf. Gheorghe”.

Gheorghe Rățescu povestește cum, ”spre uimirea tuturor”, istoricul le-a vorbit celor prezenți în limba lor: întâi românește, apoi pe rând sârbește, italienește și nemțește.




 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Percheziții în Suceava și alte două județe într-un dosar de trafic și deținere de droguri, au participat și polițiști din Botoșani! (foto, video)

astăzi, 15:54
18

În cursul zilei de joi, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Suceava, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Orga...

O nouă decizie a magistraților suceveni în privința Monicăi Adăscăliței!

astăzi, 15:35
216

La începutul lunii mai, judecătorii Curții de Apel Suceava au decis prelungirea arestului la domiciliu în cazul Monicăi Adăscăliței, fostul manager de la Spitalul Județean „Ma...

Stadionul din Mioveni, plin pentru prima dată după foarte mult timp!

astăzi, 14:59
199

Pentru a avea parte de o susținere cât mai mare din tribune, CS Mioveni a lăsat intrarea liberă la meciul cu FC Botoșani.Se pare că strategia aceasta și-a atins scopul, pentru că, pot...