Ea simandicoasă și prețioasă, dar fără pretenții și vedetisme. El protector, atent la tot ce se întâmplă în jur, gata să delimiteze perimetrul de siguranță în cazul în care vreun ”intrus” le-ar amenința liniștea.
Tot cartierul îi cunoaște. Ei sunt ”cei doi prieteni” care, de dimineață până târziu în noapte, se plimbă printre oameni. Niciodată unul fără altul. Totdeauna alături, atenți la orice pericol, fiecare gata să îl protejeze pe celălalt.
Nu au stăpâni, doar libertate și… oameni buni. Nu cerșesc nici atenție, nici mâncare. Există, în fiecare zi, un trecător care le oferă ”de-ale gurii”. Copii sau bunici, vânzători din zonă sau străini impresionați de neobișnuita prietenie.
Nimeni nu știe de unde vin, de când sunt prieteni sau dacă au crescut împreună. În cartierul liniștit din municipiul Botoșani, un cățel și o pisică – ”cei doi prieteni” – sunt atracția fiecărei zile. Nu există trecător care să nu zâmbească, copil care să nu îi alinte.
Nu sunt jucăuși, nici între ei, nici cu ceilalți. Impresionează chiar printr-o ”sobrietate de oameni mari”, o cumințenie care îi face să se strecoare liniștiți pe trotuare sau în preajma magazinelor. Le simți precauția, nevoia de a fi deoparte de agitația lumii.
O lecție despre bucuria vieții, o poveste despre prietenie.
