În comuna Vorona, judeţul Botoşani, a fost descoperit un nou brand local. Este vorba despre oul încondeiat de Vorona, o realizare de excepţie a artei populare cu simboluri şi tehnici la confluenţa a două zone etnografice.
În comuna Vorona, judeţul Botoşani, a fost descoperit cel mai nou brand local al artei populare din Moldova. Este vorba despre oul încondeiat de Vorona, o bijuterie a tradiţiei autohtone cu influenţe două zone etnografice distincte dar care totuşi se remarcă printr-o remarcabilă originalitate.
Oul încondeiat de Vorona a fost prezentat pentru prima dată în 2018 la un concurs naţional destinat satelor cu impact cultural major. Pentru păstrarea acestui tezaur local, vechi de cel puţin 500 de ani, sunt organizate adevărate şezători prin care tinerii sunt învăţaţi să ducă mai departe meşteşugul.
„L-am considerat ca o adevărată comoară, un mic tezaur”
Vorona este un sat atestat documentar din secolul al XV lea, fiind una dintre cele mai importante vetre tradiţionale din nordul Moldovei. Tradiţiile din Vorona se păstrează tocmai din timpul lui Ştefan cel Mare, spun cu mândrie oamenii locului. Pe lângă mâncărurile de altădată, cu reţete respectate cu sfinţenie din generaţie în generaţie, la Vorona se mai ţese la războiul de ţesut şi se împleteşte manual. La Vorona are loc şi cel mai faimos festival spontan dedicat sărbătorilor de iarnă dar şi concursuri de bătut toaca.
Mai mult decât atât, în preajma sărbătorilor de Paşte, toate femeile din Vorona, trecute de 50 de ani obişnuiesc să încondeieze ouă. Nu oricum ci într-un mod aparte, unic în nordul Moldovei, spun autorităţile locale.
„Reuşim să mai avem lucruri deosebit de frumoase şi importante din tradiţia locului. O mare bucurie pentru noi, a fost, când am descoperit că avem încondeietori de ouă, de mare talent. Încondeierea de ouă a avut o semnificaţie deosebit de importantă la Vorona în condiţiile tradiţiilor noastre creştine. Face parte dintr-un ritual păstrat cu sfinţenie de locuitorii satelor. În Joia Mare atunci trebuiau să se înroşească ouăle. În comunitatea noastră, femeile erau cele care joi, singure sau împreună cu rudele, începeau să încondeieze ouăle. Din ce-am reuşit să descoperim, am văzut că femeile încondeiează ouă cu motive foarte apropiate cu cele care se practică în zona Bucovinei. Nu identice, diferite, dar la fel de minuţioase, la fel de artistic realizate. Nu din carte, doar din familie, meşteşugul transmis din generaţie în generaţie. Am realizat că este ceva cu totul special. Oul încondeiat de Vorona l-am considerat o adevărată comoară, un mic tezaur”, spune Aurel Ştefan, primarul din Vorona.
„Modelele le ştiu de la mama mea”
Femeile din Vorona respectă cu sfinţenie ritualul încondeierii. Întotdeauna acestea sunt realizate în Joia Mare, urmând să fie puse în coşul care merge la Biserică. Atunci când încondeiază ouă, femeiele se roagă sau se gândesc la cei care nu mai sunt.
Elena Alexa, este una dintre cele mai bune încondeietoare din zonă. A învăţat să încondeieze de la mama ei, iar mama sa la rândul ei de la femeile din familie, din generaţie în generaţie.
„Eu am învăţat de mică de la mama mea, mama la rândul ei, de la mama ei. Şi tot aşa, până cine ştie când. Când încondeiez mă gândesc la Dumnezeu, la Iisus Hristos şi la patimile Lui. Apoi ne gândom la părinţii care nu mai sunt. Acele ouă făcute în acele momente le dăm în cimitir, de sufletul lor”, spune Elena Alexa.
Modelele folosite pe acest ou de Vorona, sunt transmise, la fel, din generaţie în generaţie, de sute de ani. Sunt aceleaşi şi nimeni nu se abate de la ele. Au ca element special al locului, ”floarea paştelui”, simbol al reînvierii.
„Modelele le ştiu de la mama mea. Ele trebuie respectate. Umplutură mai fac şi din inspiraţie, ca să iasă un model şi mai frumos. Un model aparte este cel care semnifică floarea Paştelui.”, spune voroneanca.
Încondeiatul durează două sau trei ore, pentru o meşteră experimentată ca Elena Alexa.
„Putem spune că avem oul încondeiat de Vorona”
Ramona Panţiru se ocupă de promovarea tradiţiilor locale şi activează în cadrul Serviciului de Informare Turistică a comunei. Ramona spune că oul încondeiat de Vorona este un veritabil brand, încă puţin cunoscut, dar de o frumuseţe şi de o importanţă cultural-tradiţională deosebită. A fost pentru prima dată prezentat în 2018 la un concurs al comunelor. A fost realizată şi o prezentare turistică a acestui ou, într-o cutiuţă specială.
„Este la graniţa etnografică dintre Moldova şi Bucovina. Are interferenţe din amblele zone. Vrem să păstrăm această tradiţie cu orice preţ. Cutiuţa cu acest ou încondeiat de Vorona a fost promovată în 2018 la Satele Culturale ale României, acolo unde Vorona a obţinut pentru al cincilea an consecutiv, titlul de sat cultural al României. Sigur că putem spune că avem un ou încondeiat de Vorona pentru că avem meşteri foarte creativi şi modele specifice”, spune Ramona Panţiru.
Ateliere pentru continuitate
În prejma Sărbătorilor Pascale sunt organizate ateliere şi şezători unde copiii sunt învăţaţi, de meşteri precum Elena Alexa cum să realizeze oul încondeiat de Vorona. Şi în acest an a fost organizată o astfel de acţiune prin colaborarea dintre Biserică şi autorităţile locale.
Este un obicei şi o tradiţie de mare valoare, mai ales aici la Vorona. Prin eforturi susţinute se încearcă păstrarea acestui obicei şi a acestei tradiţii. Ne bucurăm că vin copii să înveţe”, spune preotul paroh din Vorona. Pe lângă tehnica încondeierii, ca la Vorona, a ouălor, copii învaţă şi răbdarea mărturiseşte Elena Alexa.
„Îi învăţ pe copii să ducă meşteşugul mai departe. Problema copiilor de astăzi este lipsa răbdării, dar le place şi îşi dau silinţa. Răbdarea este esenţială pentru încondeiere”, spune voroneanca.
Sursa: Adevărul