Eleonora Zugun, o botoşăneancă născută acum 110 ani, a fost numită de săteni „fata diavol“ şi a fost considerată responsabilă pentru fenomene paranormale terifiante. A stârnit şi interesul cercetătorilor din afara României, care au numit-o „Romanian poltergeist“. Unul dintre nepoţii Eleonorei povesteşte, pentru „Weekend Adevărul“, ce-şi aminteşte despre „demonii“ din viaţa mătuşii sale.

În 1926, un renumit parapsiholog britanic, Harry Price, a dus-o în Londra pe o tânără pe care o numea „fata diavol“. Pe numele ei adevărat Eleonora Zugun, fata avea 13 ani şi era născută în satul Talpa, din judeţul Botoşani. Despre ea se spunea că este posedată de un poltergeist (un spirit neliniştit, malefic), fiind capabilă să mute şi să arunce obiecte oricât de mari şi de grele ar fi fost. Totodată, la intervale regulate, Eleonora Zugun se umplea de stigmate: muşcături, zgârieturi, umflături de origine necunoscută.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 21 decembrie: Sf. Mc. Iuliana din Nicomidia; Sf. Mc. Temistocle"

Cercetată de oameni de ştiinţă britanici

A fost dusă în Londra pentru a fi studiată de specialiştii englezi de la Laboratorul Naţional de Cercetare Psihică, după ce îi uimise pe savanţii vienezi, care au cercetat-o la rândul lor.

Interesaţi de cazul ei au fost nu numai specialiştii în fenomene paranormale, ci şi trei membri ai Societăţii Regale din Marea Britanie: dr. R.J. Tillyard, dr. R. Fielding-Ould şi profesorul Edward Heron-Allen. Era de 11 luni în Londra, iar fenomenele paranormale din laboratoarele institutului britanic se înmulţeau. Presa Commonwealth-ului dezbătea cu lux de amănunte cazul şi vorbea aproape zilnic despre „fata poltergeist“ din România.

„Un grup de persoane servea ceaiul în laborator, când Eleonora a ridicat ceaşca de pe masă, după care a ţipat şi a tras repede mâneca hainei de pe antebraţ. Brusc, îi apăruseră urme de dinţi adânc înfipţi în carne, ca şi cum cineva ar fi muşcat-o cu sălbăticie. Urmele dinţilor s-au colorat din roşu în alb, transformându-se în umflături uriaşe. Într-o oră dispăruseră fără urmă“, se preciza în articolul „Fenomene uluitoare: fată posedată de diavol“, apărut în pagina 29 a publicaţiei „Sunday Mail“ din Brisbane, Australia, pe 12 decembrie 1926.

Fascinant subiect de presă

Fascinaţia pentru Eleonora Zugun, „fata posedată“ a continuat în Commonwealth, ziarele considerând-o subiect de presă şi la un an de la sosirea sa.

„A fost adusă la Londra în luna septembrie a anului trecut (n.r. – 1926) de contesa Wassilko-Serecki la institut pentru a fi testată în privinţa manifestărilor de tip poltergeist care i se atribuie şi a misterioaselor semne care-i apar pe trup“, se arăta în articolul intitulat „O fată «fantomă» din România: mister neelucidat după mai multe teste“, apărut sâmbătă, 16 aprilie 1927, în pagina 11 a cotidianului „The Adverteiser“, cu sediul în Adelaide, Australia.

De altfel, pe toată durata testării ei în Laboratorul Naţional de Cercetare Psihică din South Kensington, Londra, a fost vizitată de numeroşi reporteri de la diverse publicaţii ale vremii. Descrierile din presa internaţională sunt doar o mică parte din povestea semilegendară care a înconjurat-o pe Eleonora Zugun cel puţin în prima parte e vieţii ei.

Sute de mărturii culese de parapsihologi şi specialişti în paranormal de la începutul secolului al XX-lea îi creează un portret terifiant: o tânără posedată de un spirit şi capabilă de activităţi paranormale rar întâlnite. Povestea ei începe însă în satul Talpa, acolo unde s-a născut şi acolo unde, se spunea, a dobândit puterile paranormale şi implicit a fost „posedată“.

Totul a început când Eleonora avea 7 ani

Eleonora Zugun s-a născut pe 24 mai 1913 într-o familie de ţărani din satul Talpa, comuna Cândeşti, judeţul Botoşani. În satul ei natal, puţinii bătrâni care au mai auzit poveşti despre ea se feresc să deschidă subiectul. Îl consideră de rău augur. Singurul care vorbeşte nestingherit este un nepot al Eleonorei Zugun, care mai trăieşte în Talpa.

Se numeşte Marcel Zugun, are 60 de ani şi este fiul fratelui mai mic al Eleonorei. Şi-o aminteşte bine, ca pe o femeie cuminte şi bună. Dar copil fiind, a apucat să audă poveşti de la bătrânii care au copilărit cu ea şi mai ales de la Eleonora însăşi.

„Când am mai crescut, am devenit curios. Şi am întrebat-o. Nu a vrut să vorbească despre aşa ceva. Era o suferinţă prea mare. Până la urmă mi-a spus ea câte ceva...“, spune Marcel Zugun.

Nepotul Eleonorei Zugun precizează că totul a început când Eleonora avea 7 ani. Tot soiul de fenomene paranormale s-au dezlănţuit în Talpa din acel moment. Oamenii erau înfricoşaţi.

„Mi s-a povestit că, atunci când era mică, mergea pe drum şi pietrele de pe marginea drumului se aliniau şi mergeau paralel cu ea. Apoi s-a întâmplat că săreau şi veneau în casă tot felul de lucruri, inclusiv pietre de la râu şi spărgeau prin casă. Odată, un vânător a fost chemat de bunicu’ să vadă ce se aude în pod. Când a urcat omul s-a trezit lovit şi bătut de tot felul de obiecte, de cartofi, de tot ce era pe acolo“, povesteşte Marcel Zugun.

Ba mai mult, Eleonora ar fi fost capabilă să şi controleze astfel de fenomene, răzbunându-se pe cei care o umileau prin sat.

„Se spune că vărul ei o bătea când era mică. Şi ea îi tot spusese: «Nu mă mai bate, că am să te fac să umbli în fundul gol prin sat». Şi el nu a băgat-o în seamă şi i-a tras o palmă. Nu au trecut zece minute şi vărul ei umbla gol-puşcă prin mijlocul satului, rătăcit tot“, spune Marcel Zugun din ce i s-a transmis din familie.

Dusă cu forţa la mănăstiri, exorcizată şi închisă în ospiciu

„Au trimis-o prin vecini, că sperau ca duhul cel rău să o lase în pace. Credeau că doar în casă se propăşise şi acolo acţiona. Încercau şi ei ce puteau“, spune Marcel Zugun.

Nici în casele vecinilor nu dispăreau, însă, fenomenele neobişnuite. Oamenii s-au speriat, spune nepotul. Şuşoteau şi spuneau că este posedată de diavol. În speranţa de a scăpa de acest diavol, părinţii au dus-o pe Eleonora la un preot. Au însoţit-o nu mai puţin de 40 de săteni. Au dus-o la preotul Măcărescu din satul Zamostea, un preot cunoscut pentru harul său de a lupta cu demonii.

Harry Price descrie întâlnirea Eleonorei cu preotul Măcărescu, acasă la acesta într-unul dintre studiile sale, „Poltergeist Mediums“: „Imediat ce a intrat Eleonora în cameră, un platou din metal aşezat pe un suport s-a spart brusc. Nici bine nu şi-au revenit oamenii din şoc, că ferestrele interioare s-au spart în timp ce ferestrele exterioare au rămas intacte. În timp ce toate acestea se întâmplau, bătrânul preot, fiul său şi învăţătorul Teodorescu erau prezenţi. Imediat au luat-o la fugă“.

Fenomele stranii nu s-au oprit aici, un băiat fiind rănit de o scândură în timpul manifestării de tip „poltergeist“ din casa preotului, fiindcă ar fi pronunţat cuvântul „diavol“. Părinţii Eleonorei au continuat să o ducă pe la biserici şi mănăstiri, ajungând până la mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ de la Suceava, unde, la apariţia fetei, o piatră ar fi spart un tablou al sfântului. Vestea despre „fata-diavol“ din Talpa se răspândise, circula din sat în sat şi ajunsese deja la urechile specialiştilor de la Universitatea din Cernăuţi.

Între timp, spune Marcel Zugun, Eleonora a fost închisă la mănăstirea Gorovei, pentru a fi scăpată de „cel rău“ cu ajutorul călugărilor de acolo. Şi Harry Price scrie într-o lucrare că tânăra a fost supusă unor practici de exorcizare, obligată la practici religioase. Călugării îi citeau slujbe întregi. Fără rezultat. A fost închisă într-un azil, despre care nici Marcel Zugun nu ştie cu exactitate unde se afla, probabil la Cernăuţi, dar ştie de la mătuşa sa, Eleonora, că a fost supusă la tot felul de investigaţii, inclusiv la episoade de hipnoză. Între timp, ziarele din Bucovina vuiau, despre acest caz. În special „Czernowitzer Morgenblatt“ şi „Allgemeine Zeitung“ publicaseră articole detaliate despre cazul Eleonorei Zugun. În tot acest timp, căutată de jurnalişti, fata din Talpa, în vârstă de 12 ani zăcea fie în sanatorii, fie la mănăstiri.

Tratată ca în Evul Mediu

În cele din urmă, Eleonora Zugun se întoarce acasă şi nu mai vrea să părăsească satul natal. Este căutată de oameni de ştiinţă, pasionaţi de paranormal, şi de jurnalişti.

„Au venit mulţi oameni să o ia cu ei. Au fost şi medici, şi jurnalişti. Veneau să o ducă să o studieze, ba la Bucureşti, ba în Franţa, ba în Germania. Degeaba. Dacă nu dorea să plece cu acele persoane, nu putea să o ia nimeni. Se strica maşina pe drum, şareta. Mureau caii. Se îmbolnăvea grav şoferul. Se întâmpla orice, dar pe ea nu o luau“, povesteşte nepotul Eleonorei.

Cu toate acestea, după ce a împlinit 13 ani, sătulă, probabil, să mai fie numită „drac“ în sat, preferă liniştea sanatoriului. La sanatoriul din Cernăuţi însă, spune Harry Price, este tratată ca în Evul Mediu, închisă într-o cameră întunecată. Se bănuieşte că „victimă“ spiritelor întunecate care o bântuiau i-a căzut şi un inginer german pasionat de paranormal. Se numea Fritz Grunewald şi era din Berlin.

Acesta a vizitat toate locurile pe unde a stat Eleonora şi a adunat mare parte din mărturiile folosite mai târziu în lucrările de specialitate. Inginerul a ajuns să o cunoască şi, spune Harry Price, l-a convins pe tatăl Eleonorei să o scoată din azil. S-a întors la Berlin şi, când dorea să vină să o aducă pe Eleonora în capitala Germaniei, a murit brusc. Eleonora Zugun a fost internată din nou în sanatoriu, unde urma să-şi petreacă tot restul vieţii.

Salvarea Eleonorei

În acelaşi an, însă, tânăra a fost salvată din sanatoriu de contesa austriacă Zoe Wassilko-Serecki, preocupată şi ea de fenomenele paranormale, care a reuşit să o ia în custodie pe Eleonora. A dus-o în Austria, familia fetei fiind uimită de influenţa pe care o avea contesa asupra ei. I-a amenajat o cameră spaţioasă în locuinţa sa din Viena.

Mai mulţi oameni de ştiinţă austrieci au fost invitaţi să o studieze. Fenomenele paranormale au început să se manifeste cu forţă. Au început să apară stigmatele, adică muşcături, umflături şi zgârieturi pe mâinile şi faţa Eleonorei. În cele din urmă, a fost chemat specialistul Harry Price din Londra.

Vrăjită de bunică sau complexul „dracul“?

Marcel Zugun spune că în sat circulă teoria că mătuşa sa fusese „vrăjită“ de bunica ei, de la Buhai, prin intermediul unor mărgele. Totuşi, concluziile publicate de Harry Price în urma cercetărilor în cadrul Laboratorului Naţional de Cercetare Psihică din Londra, au fost altele:

„Stigmatele îi apar spontan în diferite părţi ale corpului Eleonorei. Nu poate fi considerată responsabilă în mod conştient pentru producerea acestora. În condiţii ştiinţifice ideale, s-a observat că mici obiecte din apropierea Eleonorei se pot mişca fără ca tânăra să le atingă“, potrivit articolului „O fată «fantomă» din România. Mister neelucidat după o serie de teste“, publicat în „The Adverteiser“ pe 16 aprilie 1927.

„A dus o viaţă normală de la 15 ani. Nu s-a mai întâmplat nimic. Nici ea nu mai vorbea despre asta. Greu de tot o convingeai să spună ceva. A stat şi la Bucureşti, după aceea s-a întors la Talpa, apoi s-a mutat la Dorohoi. Acolo s-a căsătorit. A divorţat şi s-a recăsătorit tot acolo. La Dorohoi este şi înmormântată. A trăit 83 de ani. Era foarte bună la suflet şi ne plăcea să stăm cu ea. Nu avea nimic rău“, spune Marcel Zugun.