În fiecare an, pe 24 iunie, românii marchează sărbătoarea Sânzienelor. Noaptea ce precede această zi se crede a fi magică, minunile fiind posibile, forțele benefice, dar și cele negative ajung la apogeu.
În Moldova, creștinii ortodocși se roagă la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava pentru a scăpa de necazuri și de boli.
Hora Sânzienelor
Legendele spun că sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și „dau puteri” deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii și apără semănăturile de grindină. Se zice că dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele iele sau rusalii.
Soarele iubirii
Ziarul creștinortodox scrie că sânzienele reprezintă și un prilej de întâlnire a tinerilor ce doresc să își unească destinele, o sărbătoare a iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cântec și joc. În ajunul Sânzienelor fetele și băieții care urmează a se căsători se adună spre seară în sat. Atmosfera este una de veselie, cu voie bună, toată lumea fiind cu sufletul deschis.
În sate flăcăii merg pe câmp cu căruțele, aprind ruguri, iar fetele culeg flori de sânziene și împletesc cununi apoi aruncă peste case coronițele. Dacă se lovesc sau se agață de horn asta înseamnă că se apropie o cununie. În zorii zilei, flăcăii se adună în cete și străbat satele cu flori la pălării. După asta se alege „Drăgaica” dintr-un grup de șapte fete. Ea trebuie să fie cea mai frumoasă, cea mai cuminte și cea mai bună dintre fetele satului. Aceasta va fi împodobită cu spice de grâu. Celelalte fete tinere se vor îmbrăca în alb și astfel este format alaiul „drăgaicei”, care pornește prin sat și pe ogoare. La răscruci fetele fac o horă și cântă voioase.
Scăldate în rouă
Ceremonialul cuprinde apoi tot satul. Gospodarii primesc câte un spic de grâu pe care îl așază pe grindă, în șură. Ei speră ca până la acea înălțime să li se adune grânele. Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene ielele se adună și dansează în grădină.
În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă, însă pentru ca acest ritual să aibă efect se respectă mai multe condiții.
Acesta trebuie să aibă loc în zori, în locuri necălcate, unde bătrânele strâng roua sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă ele nu vorbesc deloc și mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos și drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face și ele acest ritual ca să fie iubite tot anul de soț și să aibă copii frumoși și sănătoși.