Este de notorietate întâmplarea din anii 30 ai secolului trecut, pe când botoșăneanul Octav Onicescu era profesor la Universitatea din Bucureşti.
5 din 16!
Iată ce scria Octav Onicescu: "...mai târziu, după ce profesorul Simionescu venise de la Universitatea din Iaşi la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, am făcut observaţia că dintre cei 16 profesori care constituiau consiliul facultăţii, cinci erau din Botoşani, patru dintre noi fiind şi absolvenţi ai Liceului Laurian".
Născut la 10 iulie 1873 la Fântânele, lângă Bacău, Ion Simionescu ajunge la Botoşani după ce rămâne orfan. A urmat cursurile Liceului ”A.T.Laurian”, unde a fost coleg cu Nicolae Iorga. Fiica lui Ion Simionescu, Cecilia Simionescu, este cea pe care mai toţi o ştim sub numele Sanda Marin - autoarea celebrelor cărţi de bucate.
Tatăl…
Ion Simionescu a fost membru al Academiei Române, cunoscut pentru activitatea științifică în domeniul geologiei și al paleontologiei. Rămas orfan în copilărie, Ion Simionescu a fost crescut la Botoșani de bunica sa, iar după absolvirea Liceului ”Laurian” a studiat la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași, fiind student al chimistului Petru Poni și al geologului Grigore Cobălcescu. În toamna anului 1895, a obținut o bursă oferită de Academia Română și a plecat la Viena, unde și-a susținut, trei ani mai târziu, pe 21 iulie 1898, teza de doctorat cu titlul Über Die Geologie Des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien). Întors în țară, tânărul a devenit în 1900 profesor la Universitatea din Iași la vârsta de doar 27 ani, apoi, în 1929, a fost chemat la Universitatea din București, pentru a prelua catedra de geologie a profesorului Sabba Ștefănescu.
…și fiica!
Fiica sa, Cecilia Maria Simionescu, s-a născut în decembrie 1900 la Iași și a primit o educație excepțională încă din primii ani ai copilăriei. Vorbea la perfecție germana, franceza și engleza, a studiat pianul la Paris și apoi în țară cu profesoara Florica Musicescu, mediul în care s-a format fiind influențat de prietenii ilustrului tată: oameni de știință, scriitori, muzicieni, actori și pictori.
Cecilia s-a căsătorit cu Mihai Zapan, care a fost doctor în chimie și autor al unor lucrări importante de chimie organică, și în perioada interbelică a devenit cunoscută ca o gazdă excepțională, casa familiei devenind un loc de întâlnire pentru lumea bună, la petrecerile sale fiind servite cele mai rafinate preparate gastronomice din București, potrivit dosaresecrete.ro. La începutul anilor ’30, nemulțumită de cărțile de bucate existente pe piața românească, Cecilia Maria Zapan a decis să scrie o carte de bucate, dar, pentru că nu a vrut ca numele ei să-i afecteze cariera științifică a tatălui, a ales un pseudonim pentru a-și semna lucrarea de gastronomie.
Prima ediție a volumului a fost publicată în 1936 la Editura „Cartea Românescă” din București, care era condusă chiar de tatăl ei în acel moment.
În februarie 1936, ziarul Lupta consemna: “Cartea doamnei Sanda Marin poate fi un auxiliar preţios în liniştea căsniciilor, căci înlătură nepriceperea femeii în pregătitul bucatelor atât de apreciate de soţii lor. Am găsit reţete atât de variate şi atât de numeroase, încât credem că nu s-a omis nimic din tot ce poate face deliciul unei mese bune. Într-o ţară ca a noastră care produce tot ce poate fi utilizat de cea mai complicată bucătărie, cartea doamnei Sanda Marin înlesneşte folosinţa acestei îmbelşugate producţii. Rafinamentul unei bucătării este şi o expresie de civilizaţie. Evoluţia a cuprins şi gastronomia, de aceea o carte de bucate bine întocmită umple un gol. (...) Această bine venită îndrumare în ale bucătăriei este prefaţată de dl. Al. O. Teodoreanu, care-i face o recomandare spirituală întărind părerea noastră despre legătura dintre intelectualitate şi produsele bucătăriei”.
Cartea conținea sute de rețete culinare din bucătăria românească sau inspirate din alte tradiții gastronomice, avea 437 de pagini și s-a bucurat de un atât de mare succes, încât au fost retipărite încă opt ediții în următorii opt ani, fiecare dintre ele beneficiind de completări generoase.