Îi vedeam în filme sau când mergeam la mare. Dacă știam despre ei că se adaptează oriunde și foarte repede, acum aflăm că sunt „tupeiști, teritoriali”, dar și impresionanți în același timp. Sunt foarte ușor de recunoscut, penajul oferindu-le capacitatea de a se camufla în mediul natural, dar le oferă și un aspect elegant în zbor. Nu sunt lipsiți de dușmani, motiv pentru care adesea adoptă un comportament mai agresiv. Fie pentru a-și apăra puii, fie pentru a-și obține hrana.

CITEȘTE ȘI: "Când studentul cere bani pentru vânătoare!"

 

Surprinzător, de câțiva ani apar din ce în ce mai mult în mijlocul orașului. Este vorba despre pescăruși, păsări care au ajuns să copieze chiar și comportamentul porumbeilor. Îi vedem în zbor căutând zone cu hrană sau pe clădirile înalte unde își construiesc propriile cuiburi.

Ce caută pescărușii, în număr tot mai mare, la Botoșani? Tocmai din acest motiv l-am contactat pe Paul Vieru, directorul Direcției Județene de Mediu din Botoșani, care ne-a oferit informații extrem de valoroase și interesante.

„Se adaptează foarte bine condițiilor”

Paul Vieru, directorul Direcției Județene de Mediu din Botoșani, a afirmat că există mai multe motive pentru care observăm o prezență tot mai numeroasă a pescărușilor în municipiul Botoșani.

Un prim motiv ar fi faptul că județul Botoșani este al doilea județ din România, după Tulcea, ca întindere de apă, iar schimbările climatice au dus la scăderea nivelului de apă și, totodată, a diminuării hranei păsărilor.

Aceste suprafețe acvatice reprezintă un habitat deosebit și propice pentru traiul pescărușilor. Ei au existat dintotdeauna, în zona iazurilor.

„Botoșaniul este încadrat în bazinele hidrografice a două mari râuri, Prut și Siret. Avem cel puțin două iazuri de mare întindere, cum este Stânca Costești, care este al doilea după Porțile de Fier, avem la Bucecea, la Rogojești, care sunt surse pentru alimentarea cu apă și mai avem cel puțin 150 de iazuri mari în județul Botoșani. Ceea ce ne situează pe locul II după Tulcea ca întindere de apă. Ca să completez, Botoșaniul dă cam între 30 – 35% din cantitatea de pește în România. Toate aceste suprafețe acvatice reprezintă un cadru natural deosebit și un habitat deosebit pentru pescăruși. Noi îi avem pe cei pontici, cei râzători, sunt specii pe care le întâlnim cu preponderență, iar în oraș intră cel pontic, pescărușul mare, masiv, cu cioc galben și puternic, care se adaptează foarte bine condițiilor”, precizează Paul Vieru, director Direcției Județene de Mediu din Botoșani.

Schimbările climatice nu ne afectează doar pe noi oamenii, ci și pe viețuitoare. Cantitatea de apă a scăzut, dinamica hranei din mediile naturale s-a schimbat, iar păsările caută să își procure hrană cât mai ușor.

De aceea, susține Paul Vieru, pescărușii au migrat către orașe, acolo unde au ghenele de gunoi și hrană la discreție.

„Impactul schimbărilor climatice reprezintă un alt factor pentru care vin aici. Noi resimțim din ce în ce mai acut, dar nu recunoaștem. De exemplu, acum 30 de ani media climatică a județului Botoșani era 8,6 grade, dar dacă ne uităm prin 2010 – 2020 vedem că a crescut la 9,5 – 9,8. În ultimii ani stațiile meteo arată o medie anuală de 11 – 11,1. Creșterea la noi este mult mai mare și poate fi cuantificată, o putem recunoaște, o simțim. Din cauza schimbărilor climatice cantitatea de apă scade, dinamica hranei, a peștilor, a crustaceelor se modifică, dispare hrana de bază. Atunci păsările caută unde este mai bine. Și unde? La oraș”, completează Paul Vieru.

„Sunt un fel de refugiați de război” / „Botoșaniul devine o primă stație”

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina nu au fost afectați doar oamenii de acolo și din împrejurimi, ci și păsările și animalele, care au căutat să se refugieze în locuri cât mai pașnice și benefice dezvoltării lor.

Zgomotele foarte puternice și poluarea mediului au dus la migrarea unui număr foarte mare de păsări către Vest. Directorul Direcției Județene de Mediu explică faptul că, dacă înainte când făceau inventarul anumitor categorii de păsări numărau doar câteva zeci de exemplare, acum acestea au ajuns la câteva sute.

Despre pescăruși, Paul Vieru spune că sunt „refugiați de război” sau „refugiați ecologici”, iar Botoșaniul este „o primă stație” în zborul lor către un loc mai bun.

„Intervine contextul geopolitic, războiul din Ucraina. Ei pleacă din cauza zgomotului, a exploziilor repetate, a poluării apelor. Acești factori au dus la dislocarea unui număr mare de specii avifaunistice din estuarele fluviilor din zona Niprului. A fost un fel de dezastru ecologic, sunt un fel de refugiați de război, refugiați ecologici. Atunci Botoșaniul devine o primă stație în zborul acestor păsări la noi, pentru că găsesc condiții propice de dezvoltare. Venind în număr destul de mare vă dați seama că a fost un șoc pentru păsările de la noi. Cadrul natural, deși propice, întins, era dezvoltat pentru un număr limitat de păsări”, explică Paul Vieru.

Acesta mai spune că pentru pescăruși este mai ușor să își amenajeze cuiburile pe acoperișurile clădirilor înalte decât pe sol, acolo unde pot cădea mai ușor pradă celorlalte păsări.

„Când a venit acel flux mare de păsări dinspre est, păsările care erau deja la noi au migrat spre oraș. Pescărușii își fac cuibul pe pământ, în stuf, în mod natural, unde sunt expuși prădătorilor, dar când vin în oraș își fac cuibul pe zone întinse, cum ar fi pe clădările de birouri, halele fabricilor, pe clădiri înalte, unde nu au niciun prădător și trăiesc foarte bine”, adaugă directorul DJM Botoșani.

„Intră în competiție cu ciorile” / „Este o specie oportună”

Paul Vieru susține că pescărușii sunt specii de păsări oportuniste, motiv pentru care în „lupta” pentru căutarea hranei și pentru ocuparea teritoriului intră în competiție cu ciorile. Din acest motiv pescărușii pot deveni mai agresivi și să aibă un comportament mai ciudat.

Acesta povestește că a văzut pescăruși, pe Pietonalul Unirii din Botoșani, care imitau porumbeii pentru a obține și ei hrană de la oameni: „Sunt agresivi pentru că intră în competiție cu ciorile. Am văzut pe Pietonalul Unirii pescăruși care imitau comportamentul porumbeilor. Oamenii aruncau hrană și se duceau ca porumbelul să mănânce. Pescărușul vede omul ca pe o sursă de hrană, el este o specie oportunistă. Dacă nu îmi dai tu, lasă că vin eu și iau.”

Directorul DJM explică faptul că există o specie de pescăruș care este atât de agresivă încât vine și îți ia mâncarea din mână, însă care la noi nu este întâlnită.

„Mai există o specie de pescăruș argintiu, dar care nu este întâlnit la noi, este mai mult în zona sărată. Acea specie este rea, vine și îți ia mâncarea din mână. Sunt și la noi tupeiști, dar nu atât de îndrăzneți”, spune acesta.

De ce mai pot fi agresivi pescărușii?

Pescărușii mai pot adopta un comportament agresiv atunci când este perioada cuibăritului și când au pui pe care trebuie să îi învețe să zboare, dar și să îi protejeze de prădători, cum ar fi ciorile care pot fura puii sau ouăle pescărușilor.

„Ei sunt agresivi în special primăvara și vara. Este perioada cuibăritului, perioada când aceste păsări își învață puii să zboare. Când se simt în pericol ei simulează un fel de atac în picaj și sperie, dar nu atacă niciodată. Ori țipă, fac scandal și oamenii se sperie.

Este perioada lor când puii zboară și îi protejează. Ei nu fac multe ouă, două, maxim trei și rezistă cam două”, declară Paul Vieru.

În „bătălia” dintre ciori și pescăruși, ciorile au șanse mai mari să câștige, arată directorul DJM, deoarece sunt mult mai inteligente decât aceștia și sunt într-un număr mult mai mare.

„Sunt foarte teritoriali și de asta intră în competiție cu ciorile. Vor câștiga ciorile, pentru că sunt inteligente, au inteligență socială, ciorile atacă în grup. Pescărușul este mai mare, este mai masiv, ar putea să bată o cioară, dar apare inteligența socială a ciorilor și numărul mare, iar atunci sigur ciorile vor câștiga”, susține directorul DJM.

Sunt buni sau răi pescărușii? / Oportuniști și necrofagi

Potrivit lui Paul Vieru, prezența pescărușilor în mediul urban ar putea avea și părți pozitive, dar și negative. Partea bună ar fi „lucrează” cot la cot cu angajații de la salubritate pentru a curăța ghenele de gunoi.

Cât despre partea negativă, directorul Direcției Județene de Mediu spune că sunt vectori de boli, deoarece se deplasează prin diverse locuri și pot infecta alte păsări sau chiar pe noi, oamenii.

„Fiind oportuniști, necrofagi, partea bună ar fi că fac curățenie în locul salubriștilor și în locul UAT-urilor, dar ca să nu mai vină pescărușii ar trebui ghenele de gunoi să fie închise.

Partea negativă ar fi că pot aduce boli. Ei nu stau doar în oraș, se deplasează pe la gunoaie, iar atunci aduc boli care nu doar că ne pot infecta pe noi, dar și pe alte păsări. Pot fi vectori de boli”, arată Paul Vieru, directorul DJM.

Tot mai mulți pescăruși în Botoșani / Păsările: Indicator de calitate a mediului

Directorul Direcției Județene de Mediu din Botoșani afirmă că numărul pescărușilor este în creștere în județul nostru, însă nu doar în ceea ce privește pescărușii, ci și referitor la alte păsări, cum ar fi lebăda de vară.

Acesta susține că păsările reprezintă un indicator de calitate a mediului, adică ele nu vin într-o zonă unde mediul nu este curat.

„Numărul este în creștere, dar nu doar la pescăruși, ci și la lebăda de vară și la alte păsări care înainte erau rare. Partea bună, să zicem așa, ar fi că în urma războiului din Ucraina vin mai multe păsări la noi. Păsările reprezintă un indicator de calitate a mediului. Ele nu vin dacă mediul nu este curat, dacă este gălăgie, dacă nu sunt condiții. În afară de ciori și pescăruși. Oricum, numărul este în creștere, dar vom vedea pe parcurs, pentru că natura le selectează”, explică Paul Vieru.

Curiozități despre pescăruși

Pescărușii se confruntă cu o serie de amenințări, una dintre cele mai importante fiind reducerea populațiilor de pești, fenomen determinat în principal de schimbările climatice și de pescuitul excesiv. În același timp, poluarea este un factor de risc major, deoarece substanțele toxice pot provoca intoxicații, iar deșeurile din plastic constituie și el un pericol serios pentru aceste păsări.

Totuși, aceste păsări sunt speciale și au caracteristici deosebite:

-Unele dintre cele peste 40 de specii, cum ar fi pescărușul cu cap gri, pot atinge în zbor viteze de până la 64 km/h.

- Pescărușii au o vedere excelentă, datorită numărului mare de celule fotoreceptoare din ochi, ceea ce le permite să observe hrana de la mari altitudini.

- În zilele călduroase, aceștia un comportament denumit „fluturarea gâtului” prin care își mișcă rapid pielea din zona gâtului pentru a elimina căldura.

- La baza cozii au o glandă de ulei pe care o folosesc pentru a-și face penele impermeabile.

- Unele specii practică „tropăitul pe sol”, imitând sunetul ploii pentru a atrage râmele la suprafață.

- Pescărușii emit multe sunete, de la țipete și ciripituri până la un sunet care seamănă cu un râs; ei comunică și prin limbaj corporal, cum ar fi umflarea pieptului sau arcuirea gâtului.

- Fiecare grup de pescăruși are un strigăt specific care le permite să se recunoască între ei în colonii.

- Unii pescăruși au fost observați imitând comportamente umane, cum ar fi folosirea trecerilor de pietoni pentru a traversa strada în siguranță.

- Datorită răspândirii lor globale, se spune că pescărușii pot „înțelege” și adapta comportamentele în funcție de activitatea umană.

- Pot consuma până la 20% din greutatea lor corporală la o singură masă.

O producție marca Știri Botoșani

Realizator: Bianca Ciaicofschi

Video&Montaj: Florin Timofte

IULIE 2026