Momente de sarbatoare la Flamanzi, dar si de inalta tinuta intelectuala si patriotica, intr-un timp in care cuvinte ca natiune, patrie, patriotism, iubire de tara cad in desuetudine, "victime" ale unei fobii colective hranite constant de lideri mai mult sau mai putini mascati ai unor noi promotori ai deznationalizarii grabnice si cu orice pret.
Intr-o sala care a cuprins cu generozitate atat oameni simpli, flamanzeni doritori sa isi cunoasca inaintasii, dar si diriguitori ai urbei, alaturi de primarul Constantin Pitorac, precum si invitati de seama, atat din administratia judetului, cat si oaspeti din Republica Moldova, in frunte cu primarul orasului Soroca, Victor Sau, orasul Flamanzi a gazduit vineri, 13 august 2010, pentru doua ore, un eveniment care in mod cert se va constitui intr-un gest reparatoriu fata de un om a carui singura vinovatie a fost cea de a-si fi iubit tara. Iubire pentru care Dimitrie Iov a platit cu viata.
Simpozionul "Dimitrie Iov" a fost deschis de gazde, primul cuvant revenindu-i primarului Constantin Pitorac, edilul aducand in atentie personalitatea flamanzeanului Dimitrie Iov, dar si motivele care au stat la baza organizarii unui astfel de simpozion.
"La originea organizarii acestui simpozion a stat ideea de a reconstrui scara de valori a comunitatii in care traim, comunitate care strabate, atat in plan economic cât si in plan moral-spiritual, o perioada de criza. Nici o reconstructie moral-spirituala nu este posibila fara oferirea unor exemple reale si proxime, de viata autentica, care sa ne fie modele de comportament si de demnitate. Una dintre cele mai importante personalitati, care reprezinta un model autentic de patriotism si demnitate este scriitorul si omul politic Dimitrie Iov, de origine din Flamanzi, ucis de comunisti in penitenciarul de la Gherla, pentru ca a iubit prea mult Romania Mare. Simpozionul "Dimitrie Iov- Jertfa pe Altarul Unitatii Nationale" urmareste in acelasi timp o interventie in mentalul romanilor, deoarece prin recuperarea creatiei patriotice a scriitorului Dimitrie Iov incercăm sa redesteptăm constiinta unitatii de neam a fratilor de pe ambele maluri ale Prutului", a mentionat in cuvantul de deschidere primarul orasului Flamanzi, Constantin Pitorac.
Manifestarea a continuat cu o comunicare a prof. Constantin Mursa, din Flamanzi, sub titlul "Dimitrie Iov – Un destin in armonie cu cel al neamului romanesc". Momentul a fost urmat de o cuceritoare si extrem de necesara interventie a istoricului Nicolae Bulat, directorul Muzeului Soroca si ghid al Cetatii Soroca, din Republica Moldova. Discursului distinsului sorocean, "Activitatea literară si politică a lui Dimitrie Iov în Basarabia interbelică", a atras atentia printr-o fireasca si fermecatoare prezentare a personalitatii lui Dimitrie Iov, flamazeanul care a fost in doua randuri prefect la Soroca, Nicolae Bulat vorbind despre "cel mai talentat zugrav al vietii simple moldovenesti, cel mai bun cunoscator al sufletului si limbii moldovenesti".
Pentru a intregi imaginea asupra personalitatii lui Dimitrie Iov, scriitorul Constantin Arcu, din Suceava, redactor-sef al revistei Bucovina Literara, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si fiu al Flamanzilor, Cetatean de Onoare al urbei, a prezentat audientei comunicarea "Dimitrie Iov sau Plansul Basarabiei".
"Într-o vreme când ideea de patriotism pare desuetă și este pusă la stâlpul infamiei, versurile din volumul "Covor basarabean", apărut în 1943, sub semnătura lui Dimitrie Iov surprind prin farmec și prospețime. Paradoxul se explică exclusiv prin misterul adevăratei creații artistice. Adevărata poezie dăinuie indiferent de ostilitatea timpurilor și a oamenilor. Se spune că numai poeții mor, poezia este eternă. Autorul e un spirit naționalist în cea mai bună și curată accepțiune, cât de poate explicabil pentru vremurile acelea tulburi, scrie o poezie socială, angajată, care a avut mari precursori (Goga, de exemplu) și pe care au continuat-o nume cunoscute. Dar aceste versuri, precum și cele scrise pentru imnul "Marșul dezrobirii" etc. au dus la condamnarea lui Dimitrie Iov de către autoritățile comuniste pentru delictul de "agitație publică". Bolnav și terorizat psihic, autorul moare în Penitenciarul Gherla pe data de 20 august 1959", a spus scriitorul Constantin Arcu in interventia sa.
Momente de destindere, impresionand mai ales prin capacitatea de a oferi publicului, intr-o atmosfera de lejera intercomunicare, un discurs emotionant, a reusit prof. univ. Ioan Berghia, presedinte al Asociatiei culturale Pro Basarabia si Bucovina, filiala Iasi, sub titlul inspirat "Dimitrie Iov se intoarce acasa".
"Spre deosebire de alti oameni luminati, Iov a fost printre cei putini, dar darzi, care au inteles ca elementul esential al unui neam rezida din perenitatea sa. Un neam este puternic impreuna si cand este stapan la el acasa. Astazi, tot mai putini sunt fratii care tin la unitatea neamului. Atunci a fost timpul cand cei care si-au iubit tara au fost pedepsiti. Este o durere foarte mare. Ca s-a democratizat Romania este o dovada si ziua de azi, cand eu va vorbesc asa cum va vorbesc", a spus Ioan Berghia, un alt sorocean.
Simpozionul a cuprins si prezentarea a doua interviuri, "Arestarea şi condamnarea scriitorului Dimitrie Iov", cu prof. universitar C. D. Zeletin, Bucureşti – participant la întâlnirile literare la care a fost arestat Dimitrie Iov si "Tortura şi moartea lui D. Iov în închisoarea de la Gherla", cu scriitorul Gheorghe Penciu, Bucureşti, coleg de suferinţă, în braţele căruia a murit D. Iov la Gerla.
Dupa cele doua video-interviuri, primarul Constantin Pitorac a anuntat ca orasul Flamanzi are un nou cetatean de onoare, in persoana colonelului in rezerva Constantin Popa.
"Am descoperit o alta personalitate a orasului Flamanzi. Colonel in rezerva Constantin Popa, nascut in Flamanzi, a luptat pe fronturile de Este si de Vest, a fost ranit pe front, si a fost decorat de 13 ori", a precizat Constantin Pitorac, cu mentiunea ca noul Cetatean de Onoare al orasului nu a putut fi prezent atat din cauza varstei inaintate, cat si din pricina unor nefericite evenimente in familia acestuia. "Mi-am inmormantat de curand sotia, iar starea mea de sanatate este extrem de precara", a transmis Constantin Popa intr-o scrisoare adresata comunitatii din Flamanzi.
Dupa lansarea cartii "Dimitrie Iov - Fericiri pe margini de prăpastie", a publicistului Gabi Gomboş si dezvelirea bustului scriitorului şi omului politic Dimitrie Iov, lucrare a sculptorului botosanean Marcel Manastiranu, momentele de final au apartinut primarului orasului Soroca, Victor Sau, si prefectului de Botosani Cristian Roman.
"Va invit pe toti sa fiti martori la frumusetea orasului Soroca. Va asigur ca o sa aveti o vacanta frumoasa. Vin cu o dorinta a Consiliului Orasenesc Soroca, aceea de a va ruga sa initiati o hotarare prin care o institutie de invatamant din Flamanzi sa poarte numele lui Dimitrie Iov. La fel vom proceda si noi la Soroca", a fost solicitarea primarului orasului Soroca din Republica Moldova, Victor Sau.
Prefectul de Botosani, Cristian Roman, care a apreciat pozitiv manifestarea, dar si calitatea discursurilor celor invitati, a facut referiri la unitatea comunitatii care strabate momentele dificile ale crizei financiare.
"Aveti un primar pus pe treaba, care se bucura de tot sprijinul nostru. Insa soarta unei comunitati este data de oamenii sai. Pentru ca cetatenii, oamenii simpli isi desemneaza conducatorii, conducatori care pot sau nu, vor sau nu sa faca ceva in urbea pe care o pastoresc. Traim vremuri grele si, mai mult decat oricand, avem nevoie sa fim uniti pentru a depasi aceste momente. Unitatea naste forta necesara pentru o victorie. Si eu am certitudinea ca aici, in Flamanzi, se vrea si se poate. Va doresc sa va tihneasca sarbatorile", a incheiat prefectul Cristian Roman.
Dimitrie Iov s-a nascut pe 9 martie 1888, in satul Uriceni (denumire ce vine de la "uric" - document de punere in proprietate), Flamanzi, ca fiu al lui Toader Iov si al Ecaterinei, comercianti. A urmat Scoala Superioara de comert din Iasi. A activat ca inspector general al Artelor pentru Basarabia, deputat si prefect de Soroca. A fost directorul Teatrului Național din Iași între 1942 și 1944. S-a evidentiat prin perseverenta si daruirea cu care a luptat pentru cauza Basarabiei, fapt care i-a adus si cumplita condamnare la inchisoare.
Dimitrie Iov a fost condamnat, de catre autoritatile comuniste, pentru delictul de "agitație publică". Arestat pe 8 aprilie 1957, bolnav și terorizat psihic, botosaneanul moare în Penitenciarul Gherla doi ani mai tarziu, pe 20 august 1959. Scriitorul Gh. Penciu povesteste ca Dimitrie Iov s-a stins cu febră mare, în braţele lui.
EVENIMENTUL A FOST TRANSMIS IN DIRECT PE INTERNET, DE Live.Botosani, si poate fi vizionat pe portal, la sectiunea Inregistrari.
