Dor, doină și colinde: Cuvintele care îi fac pe români unici pe planeta Pământ

Românii au câteva cuvinte în vocabularul uzual care îi fac unici pe planeta Pământ. În dicţionarul internaţional de termeni literari se regăsesc trei cuvinte românești intraductibile: „dor”, „doină” și „colindă”, scrie dcnews.ro.

Deși poate forma expresii și în alte limbi, cuvântul DOR poate fi doar explicat, neavând echivalent. În schimb, în toate limbile există acțiunea de a „duce dorul”, însă în limba română nu există un verb pentru aceasta, relatează shtiu.ro.

DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie.

DÓINĂ, doine, s. f. Specie a liricii populare și a folclorului muzical românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., preluată și de poezia cultă.

Mai există un cuvîânt ce nu poate fi tradus în nici o altă limbă. Acesta este COLINDĂ și nu are nici un corespondent într-o altă limbă, deși există noțiunea de cântece de Crăciun.

COLÍNDĂ, colinde, s. f. 1. (În vechile tradiții populare) Cîntec tradițional de Crăciun, pe care-l cântă copiii umblând în cete din casă în casă.

Alte cuvinte românești intraductibile, nerecunoscute internațional:

ÎMPIELIȚA, împielițez, vb. I. Refl. (Înv.) A se întrupa, a se incarna.

ÎNTRU prep. În. Arată (starea sau) acțiunea în interiorul unui spațiu.

ÎNFIRIPA, înfiripez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui ceva din elemente puține, disparate sau necorespunzătoare; a înjgheba. Refl. Fig. A lua naștere, a prinde consistență.

LĂMURI, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii.

MĂRȚIȘOR, (1) mărțișoare, s. n., (3, 4) mărțișori, s. m. 1. S. n. Mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.

NĂDEJDE, nădejdi, s. f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor

SINEA s. f. art. invar. (Numai în expr.) În sinea mea (sau a ta etc.) = în propria conștiință, în eul propriu, în gând.

STINGHER, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat.

VOIE, voi, s. f. 1. Voință, vrere, intenție. Loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenționat, din proprie inițiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat. Peste voia… = împotriva voinței cuiva. De voie, de nevoie sau cu voie, fără voie = vrând-nevrând. (Înv.; în sintagma) Voie vegheată = bunăvoință; p. ext. protecție, favoare.

VREDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. Capabil, destoinic. 2. Demn de.., care merită să…, căruia i se cuvine pe drept ceva.

 

Spune-ne opinia ta