Mai țineți minte cum bunicii noștri obișnuiau să vopsească ouăle de Paște? Pe atunci ei nu se foloseau de vopsele sau diferite trucuri pentru a le ușura treabă ci foloseau tot ceea ce natură le punea la dispoziție.
Precum pasca, drobul, cozonacii și mielul, ouăle trebuie să fie prezente pe masă Pascală, însă sub formă de ouă vopsite, care în vechile timpuri reprezenta renașterea la viață.
Este de neconceput că ouăle roșii să nu se găsească pe masă de Paști. Fără ele marea sărbătoare creștină aproape că nu are însemnătate, iar simbolul ouălor roșii este strâns legat de Patimile lui Iisus, scrie calendarulortodox.ro.
Legenda spune că Sfântă Măria, venind să-și vadă Fiul răstignit, avea la ea un coș plin cu ouă, pe care l-a lăsat chiar lângă cruce când a început să-L plângă. Se spune că sângele acestuia a înroșit ouăle, iarde atunci s-a păstrat obiceiul vopsirii de ouă roșii de Paște.
Dacă nu ai mai vopsit până acum ouă de Paști trebuie să ști că ai la îndemână mai multe metode, depinde doar de ține pe care o alegi și care ți se pare mai ușoară și mai rapidă.
Ouăle de Paști se vopsesc de obicei în Vinerea Mare (sau Vinerea Seacă). În aceasta zi nu este voie să se lucreze prin casă sau să se gătească, ci se ține post negru până la amiază, după care se pot vopsi ouăle de Paști. Acest obicei s-a păstrat mai mult în Ardeal. În Dodrogea si Moldova, ouăle se vopsesc în Joia Mare (sau Joia Neagră), mai spune calendarulortodox.ro.
Cele mai frumoase ouă de Paști, care fac și acum faimă Bucovinei, sunt ouale închistrite, numite impropriu ouă încondeiate. Tehnică uzitata este aceea a păstrării culorii de fond și constă în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topită, și scufundarea succesivă în băi de culoare (galbenă, roșie și neagră).
Unealta folosită se numește chisiță și este un bețișor de lemn ce are fixată la unul din capete o pâlnie minusculă confecționată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc.
La sfârșit, după “scriere” și “îmbăiere”, oul se încălzește puțin și, cu ajutorul unei cârpe, de asemenea ușor încălzită, se îndepărtează straturile de ceară, punându-se în evidența desenul.
Cele mai răspândite motive folosite la închistrirea ouălor sunt crucea Paștelui, floarea Paștelui, cărarea ciobanului sau cărarea rătăcită, brâul și desăgii popii, brăduțul, frunză de stejar, albină, peștele, coarnele berbecului, cârja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, “patruzeci de clinisori”, vârtelniță, creastă cocoșului, broască, fierul plugului, uliță satului, greblă, săpa etc.
Realizarea de ouă închistrite începe de pe la mijlocul Postului Mare. De regulă, ele nu se mâncă. După ce se sfințesc în noaptea de Înviere, sunt dăruite rudelor și celor dragi și sunt păstrate în apropierea icoanelor până la Paștele următor.
Ornamentică ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase.
Iată câteva simboluri și semnificații utilizate:
-linia dreaptă verticală = viață ;
-linia dreaptă orizontală = moartea ;
-linia dublă dreaptă = eternitatea ;
-linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
-linia ușor ondulata = apa, purificarea ;
-spirală = timpul, eternitatea ;
-dublă spirală = legătură dintre viață și moarte.
În Banat, în dimineață zilei de Paște, copiii se spăla pe față cu apă proaspătă de la fântână în care sau pus un ou roșu și fire de iarbă verde. Masă tradițională se servește doar după ce bucățele au fost tămâiate și include ciolan de porc fiert, ouă roșii și friptură de miel.
Tot în Banat, dar și în Muntenia, există obiceiul că tinerele fețe să păstreze în casă lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când are loc un eveniment fericit. Cine urmează datină, se spune că are noroc în viață personală și este bine văzut de cei din jur.
Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoană mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscută formulă “Hristos a înviat”, la care se răspunde “Adevărat a înviat”.
În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a râului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.
Sursa: calendarulortodox.ro.