Sindicaliștii din ordine publică, sănătate, învățământ și asistență socială au expus, vineri, într-o ședință a Comisiei de Dialog Social, nemulțumirile vizavi de modul de aplicare a Legii salarizării în vigoare. Ei acuză „inginerii financiare”, lipsă de transparență și de comunicare, inechitate, solicitând o discuție cu parlamentarii din Botoșani pentru identificarea unor soluții.
Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual (SPPC) din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), organizația „Diamantul”, Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră și cel al Polițiștilor de Penitenciare au înaintat Instituției Prefectului un memoriu, prin care reclamă faptul că salariile angajaților din apărare, ordine publică și siguranță națională au fost înghețate prin ordonanțe de urgență, având ca efecte suspendarea repetată a aplicării cadrului legislativ de salarizare (Legea 153/2017), dezechilibre și discriminare.
„Atât în cursul anului curent, cât și în anii anteriori, am avut o serie de manifestări care vizează acordarea drepturilor salariale în special și, în mod deosebit, aplicarea Legii cadru de salarizare 153/2017. În perioada de referință, în care trebuia să se aplice legea, drepturile salariale ale polițiștilor și ale personalului contractual din cadrul IPJ Botoșani au fost încălcate în mod istoric”, susțin sindicaliștii din cadrul Ministerului de Interne.
Reprezentanții Poliției solicită abrogarea art. I din OUG 226/2020, prin care se anulează aplicarea etapizată a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, de la 1 ianuarie 2021, respectiv acordarea unei jumătăți din diferența salarială rezultată dintre cuantumul actual și cel prevăzut în lege, pentru 2022. Angajații structurilor de ordine publică cer, de asemenea, actualizarea și individualizarea sporurilor acordate.
„Problema salarizării polițiștilor trenează din anul 2010, deci de 11 ani. De atunci și până în prezent au fost emise trei legi ale salarizării. Toate sporurile polițiștilor au fost anulate. De-a lungul anilor, salariu minim brut a fost majorat, dar în 2016, salariul polițiștilor era mai mic decât venitul pe țară. Ministerul a folosit acele sporuri înghețate la nivelul anului 2010, pentru a crește artificial salariul polițiștilor și a putea depăși salariul minim brut pe economie, la acea vreme de 1250 de lei. În 2017-2018, din nou s-a mărit salariul minim. Ministerul trebuia să aplice acest cuantum brut în mod curat, la care să adauge acele sporuri din 2010. Nu s-a întâmplat, din contră, Ministerul a cumulat salariul minim brut cu acele sporuri”, a spus Bogdan Tudosă, lider al Sindicatului „Diamantul”.
„Legea este secretizată pentru a fi încălcată”
Președintele SPPC din cadrul IPJ Botoșani, Cătălin Corneanu, a atras atenția asupra unui „cerc vicios” al secretizării ordinelor de salarizare emise de instituțiile Ministerului de Interne, acuzând lipsă de transparență intenționată în vederea acoperirii unor lacune.
„Ordinele și dispozițiile de salarizare care privesc fonduri publice, banii dumneavoastră, sunt secretizate. Motivul secretizării acestor ordine, vă spun sincer că nu există, dar dacă studiem toate normativele, acolo nu sunt menționate informații clasificate, sunt menționați niște bani acordați în baza Legii salarizării. Deci trebuie să fie publici. Nu înțelegem și solicităm să se desecretizeze modul de salarizare. Dacă legea nu este secretă, de ce ordinul de salarizare trebuie să fie secret? Vă spun eu de ce: ca să nu poată fi contestat, să nu se cunoască, să nu se știe cum se aplică. Sunt fonduri publice. Ei secretizează salarizarea. Vă dați seama cât de greu avem acces. Ca să consulți un document secret, trebuie să ai habar că există. Este un cerc vicios și de aici pleacă încălcarea legii”, a afirmat Corneanu.
El a solicitat eliminarea discriminării organelor de cercetare penală în ceea ce privește acordarea sporului risc și suprasolicitare neuropsihică, având în vedere că specialiștii din structurile de investigații criminale, de combatere a criminalității organizate, de acțiuni și intervenții speciale, din centrele de arest-transfer și criminaliștilor sunt superioare. Idem se întâmplă și cu sporul pentru condiții deosebite de muncă, bani pe care personalul contractual nu îi dobândește, deși se supun acelorași riscuri.
„Referindu-mă la personalul contractual din cadrul IPJ Botoșani, cu ani de zile în urmă, prin 2003-2004, tot personalul din ordine publică și apărare beneficiază de spor pentru condiții deosebite de muncă. Pe motiv că lucrăm sub antenă, avem un flux electromagnetic pe care îl suportăm, se dă acel spor. Vă informez că la nivel național există doar cinci inspectorate de Poliție în care personalul contractual nu beneficiază de acest drept. Avem documente trimise la Minister, avem documente trimise peste tot și ni se comunică același lucru. Angajatorul a avut obligația ca până în 2004 să stabilească exact locurile care se încadrează. Din aceeași neglijență ca în cazul salarizării, ba nu au întocmit documentele la timp, ba se avizau aceleași locuri, fără actualizarea lor. Sunt femei la birou care lucrează tot sub fluxurile electromagnetice, iar radiațiile sunt destul de puternice”, a explicat Cătălin Corneanu.
Pe lista de revendicări se află și încadrarea unitară a personalului contractual din cadrul MAI, în grupe de muncă, deoarece este tratat discriminatoriu, în prezent, din acest punct de vedere, precum și acordarea unui supliment salarial pentru risc medical și angajaților din Ministerul Afacerilor Interne. Liderul SPPC a specificat că toate unitățile de poliție din județul Botoșani beneficiază de un singur specialist în medicina muncii, deși organigrama prevede existența a cinci astfel de cadre, iar „accidente de muncă sunt numeroase, chiar dacă nu se raportează toate”.
„Este dureros la ce a ajuns Poliția Română”
Sindicaliștii deplâng, pe lângă lipsa de transparență și comunicare, ignoranța factorilor decidenți față de propriile erori. În ciuda proceselor purtate în instanță și a câștigurilor de cauză, justiția ajunge la un blocaj instituțional.
„Au fost procese, am câștigat, instanțele ne-au comunicat că este o lacună legislativă. Toată lumea ne spune că nu există cadru legal, pentru că actele normative sunt deficitar concepute, dar nu întreprinde nimeni nimic pentru a corecta aceste greșeli ale lor. Problemele sunt atât de complexe încât societatea civilă nu reușește să aibă percepția invențiilor, ingineriilor financiare, prin care nu știu ce se dorește. Acum au ajuns la un moment în care ulciorul se sparge. Vine 2022, avem nevoie de salarizare, iar ei nu mai au cum s-o dea stânga-dreapta”, a spus președintele filialei SPPC din Botoșani, Cătălin Corneanu.
Pe lista de revendicări se mai află abrogarea unei ordonanțe care anulează indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflației, în cursul acestui an.
„De fiecare dată, în cadrul Comisiilor de Dialog Social am prezentat mai tot timpul aceleași probleme. Nimic, nici răspuns. De ce oare autoritatea statului este ignorată tocmai de cei care o conduc? Este oribil. Într-o instituție militarizată, în care ni se impune să respectăm drepturile omului, să respectăm întru totul legislația în vigoare, tratatele europene, noi creăm artificii de interpretare financiară, născând inechități în rândul cadrelor active, al pensionarilor. Eu trăiesc cu speranța că se vor rezolva. Poate cineva ne aude, că de ascultat știu sigur că ne ascultă. Și să ia măsurile care se cuvin.
Este dureros la ce a ajuns Poliția Română acum. Se prezintă numai situațiile care aduc atingere moralității, dar se evită partea cu drepturile profesionale, financiare, aceste inechități. Eu am ieșit la pensie după valoarea sectorială a anului 2009. Colegul meu venea din școală la valoarea actualizată”, a afirmat Virgil Bordei, liderul Sindicatului „Pro Lex”.
Alte sectoare bugetare, aceleași probleme
Aplicarea Legii-cadru a salarizării promulgată în 2017 este și revendicarea președintelui Ligii Sindicatelor din Învățământ, Liviu Axinte. El deplânge modul de eșalonare a drepturilor salariale cuvenite cadrelor didactice, arătând că nici programul de guvernare a noii coaliții nu prevede o corecție pentru începutul anului viitor, așa cum au solicitat organizațiile din educație.
„Nu prea întâlnim profesori pensionați cu 40 de milioane pensie, decât maxim în funcții de conducere. Dreptatea este împărțită așa cum este, revendicarea noastră este aceeași din materialele colegilor – aplicarea Legii 153. Să o aplicăm sau să o anulăm. Avem 200.000 de semnături care sunt depuse la București, în care solicitam aplicarea Legii până la începutul lunii septembrie, înainte să înceapă vânzoleala politică. În cadrul acestui program de guvernare, nu avem aplicare Legii 153 începând cu 1 ianuarie, deși o solicităm. Apoi să procedăm la corectarea ei. Avem numeroase injustiții în aplicarea legii, pentru că textul spune ceva, aplicarea este cu totul altfel. Atunci în 2010, când s-a dat eșalonare, am crezut că depășeam un moment dificil, dar să o perpetuăm... 12 ani deja de amânare a fiecărei sume obținute prin hotărâre judecătorească”, a spus Liviu Axinte.
O observație în ton ironic a fost expusă de către președintele filialei „Cartel Alfa”, Daniel Bulboacă, argumentând absurdul situației generate de nerespectarea Legii salarizării.
„Bănuiesc că toți care suntem de față observăm absurdul situației în care ne aflăm. Un lucru care nu e normal într-o țară democratică: să solicităm aplicarea unei legi din 2017. Deci nu solicităm să apară o nouă lege, ci să se respecte legea care este. Păi nu e normal să venim să rugăm de parlamentari, de guvernanți, prin petiții și alte minuni, ca să aplicăm legea în România. Legea trebuie aplicată odată ce apare în Monitorul Oficial, nu trebuie să facem rugăciuni, mătănii și alte minuni în fața Parlamentului. În sănătate, personalul medical din 2018 se află la maxima din grila aferentă anului 2022, restul salariaților din sănătate, care reprezintă majoritatea, sunt profund nemulțumiți de aplicarea etapizată a legii. Unii ar spune că salariul a fost înghețat la nivelul anului 2020, dar odată ce în lege scrie metoda de aplicare etapizată și acordarea unei majorări anuale, dacă nu-mi dai, înseamnă că-mi iei”, a explicat Daniel Bulboacă.
Și Sindicatul „Impact” din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) a înaintat un memoriu Prefecturii, solicitând aplicarea actului normativ adoptat în 2017, dar și cuprinderea resurselor necesare atingerii acestui obiectiv în Legea bugetului de stat pentru anul 2022. De asemenea, „Impact” revendică aplicarea tuturor regulamentelor de sporuri pentru condiții de muncă emise pentru fiecare sector de activitate și raportarea acestora la salariile de bază, iar nu plafonat la cuantumul acordat în decembrie 2018.
Printre solicitările sindicaliștilor din asistență socială se numără acordarea tichetelor de vacanță pentru anul 2022, a indemnizației de hrană și a celorlalte componente ale salariului, modificarea alocației de plasament pentru copiii care beneficiază de protecție specială, printr-o majorare substanțială la minimum 1000 de lei pe lună, dar și alocarea unor sume din bugetul de stat pe perioada sezonului rece, „având în vedere creșterea prețurilor și a cheltuielilor de întreținere”. Angajații DASPC cer, totodată, și renunțarea la testarea săptămânală a personalului de îngrijire din centrele rezidențiale.
Prefectul județului: „Legea salarizării s-a dovedit deficitară”
Prefectul județului Botoșani, Dan Nechifor, a precizat că nemulțumirile legate de salarizare caracterizează toate categoriile bugetare, excepție făcând autoritățile publice locale, care pot stabili în mod autonom cuantumul veniturilor.
„Nu cred că există o categorie socială care să nu se fi judecat cu statul român, pe orice domeniu public. Aproape toți, 90%, au procese pe rol și au sume de încasat. Legea salarizării s-a dovedit deficitară nu doar pentru dumneavoastră, ci pentru toți cei care lucrează în sistemul public. Există o categorie care nu a avut foarte multe procese, numită autorități publice locale, pentru că autoritatea decidentă stabilea nivelul salariilor prin hotărâri ale consiliilor locale și județene. În rest, toți ceilalți, procese”, a spus Nechifor.
Sindicaliștii au cerut o întrunire cu parlamentarii botoșăneni, în mod deosebit cu actualul ministru al Muncii, Marius Budăi, pentru a discuta problemele de salarizare.
„Dacă tot am votat acești oameni, bine ar fi să avem o dicuție cu dumnealor față în față, pentru a expune toate aceste probleme, în speranța că va face cineva ordine”, a spus Virgil Bordei.
