Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roÈ™ii, românii mai vopsesc ouăle È™i în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subÈ›ire È™i aÈ™a îl fierb, ca să iasă “cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniță), cu coajă de crin roÈ™u sau cu flori de tei. După fiert, luciul ouălor se dă È™tergându-le bine È™i apoi dând pe ele cu puÈ›ină slănină, untură sau o cârpă îmbibată în ulei vegetal.
Ce simbolizează culoarea ouălor de Paști
Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul È™i durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre arta populară în privinÈ›a ornării ouălor de PaÈ™te, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor.
Ouăle închistrite sau încondeiate sunt simbolul Mântuitorului, care a ieÈ™it din mormânt È™i a înviat, precum puiul din găoace. În Bucovina (È™i nu numai) ele se numesc È™i “ouă muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
În cultura populară actuală, ouăle împistrite sunt obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor, care constituie mândria PaÈ™telui bucovinean. Ouăle vopsite sunt vândute È™i peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate È™i de străini. Însă tradiÈ›ia general È›inută de români este înroÈ™irea ouălor, o îndeletnicire a fiecărei gospodine pentru Joia Mare.
Alte obiceiuri ale creÈ™tinilor în Joia Mare
În Joia Mare se prăznuieÈ™te spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taina, rugăciunea din gradina Ghetsimani È™i vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile creÈ™tinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.
Prin sudul țării, fetele fac câte 12 noduri unei aÈ›e, punându-È™i la fiecare câte o dorință È™i dezlegându-le când dorinÈ›a s-a împlinit. Acesta ață È™i-o pun sub pernă seara, crezând că-È™i vor visa ursitul. Tot aici se păstrează obiceiul de a spăla picioarele celor din casă (copii) de către femeile mai în vârstă.
În Vestul țării, o familie care prepară pâinea pentru PaÈ™ti, pentru biserică, o aduce acum cu vase noi, cu lumânări È™i vin, pentru a rămâne până la PaÈ™ti.
Din Joia Mare până în ziua de PaÈ™ti se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morÈ›i. Acum se face ultima pomenire a morÈ›ilor din Postul Mare.
În Oltenia È™i acum se fac în zori, în curÈ›i È™i / sau la morminte focuri pentru morÈ›i din boz sau nuiele; se spune ca ele închipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, când s-a lepădat de Hristos.
Sursa: www.crestinortodox.ro
