Românii stabiliți în Spania pleacă într-un ritm tot mai accentuat, fie pentru a reveni în România, fie pentru a-și continua viața în alte state europene. În puțin peste un deceniu, comunitatea românească din această țară s-a redus cu aproape o treime, iar pandemia și dificultățile economice au grăbit decizia multor familii.
Potrivit publicației spaniole El País, numărul cetățenilor români din Spania a coborât de la 897.203 în 2012 la 609.270 la data de 1 ianuarie 2025. Datele Institutului Național de Statistică spaniol indică astfel o scădere de aproximativ 32%.
Aproape 30.000 de români au plecat în numai 15 luni
Reducerea comunității a continuat și după începutul anului 2025. Datele provizorii arată că, până la 1 aprilie 2026, aproximativ 29.600 de români părăsiseră Spania, scrie El Pais.
Cu toate acestea, cetățenii români alcătuiesc în continuare a doua cea mai mare comunitate străină din țară. Ei reprezintă 8,8% din populația născută peste hotare, după marocani, a căror pondere ajunge la 14%.
Revenirile sunt reflectate și de statisticile din România. Pe parcursul anului 2024 au fost înregistrați 47.044 de cetățeni întorși din Spania, după ce în 2023 numărul acestora fusese de 51.316.
O cercetare realizată de Cult Market Research în 2023 arăta că 59% dintre românii care locuiau în Spania intenționau să revină în țară. Procentul îl depășea cu 11 puncte pe cel constatat în comunitățile românești din Italia și Germania.
Dorința de a avea propria casă a cântărit decisiv
Posibilitatea de a deveni proprietar în România l-a determinat pe Andrei Ștefcu să renunțe la viața construită în Spania. El a plecat din București în decembrie 2003, când avea 17 ani, și a ajuns cu permis turistic la Castelldefels, în provincia Barcelona, unde se afla unul dintre cei șapte frați ai săi.
Decizia fusese luată în pofida opoziției părinților. Aproape șapte ani a muncit fără contract, mai întâi pentru o firmă care se ocupa de instalații de climatizare, iar ulterior în sectorul construcțiilor.
„În ciuda tranziției economice enorme către capitalism din anii ’90, după o dictatură comunistă severă care a făcut ca țara să treacă prin lipsuri, nu sufeream de foame și nu ne lipsea nimic; tatăl meu lucra ca mecanic la compania feroviară de stat, iar mama într-o fabrică. Chiar și așa, am decis să plec”, a povestit românul.
Viața sa personală s-a legat puternic de Spania. Acolo și-a întâlnit soția, iar cei patru copii ai cuplului s-au născut pe teritoriul spaniol. Părinții săi și restul fraților s-au mutat, la rândul lor, în această țară.
Criza financiară începută în 2008 a schimbat însă perspectiva familiei asupra viitorului. După mai mulți ani în care au analizat posibilitatea revenirii, cei doi soți și copiii lor s-au stabilit în România în 2021.
„Acesta a fost principalul motiv. România are cea mai mare proporție de proprietari din Europa, aproximativ 94%. În Spania, până nu te stabilizezi și nu îți crește salariul, nu poți solicita un credit ipotecar, care ți se acordă pe 35 de ani, ceea ce ar fi însemnat să locuiesc cu chirie până la 65 de ani”, a explicat Andrei Ștefcu, ajuns acum la 40 de ani.
Temerile legate de împrumuturi s-au amplificat după experiența unuia dintre frații săi. Acesta a rămas fără apartament în perioada crizei economice, când rata sa lunară a crescut de la 800 la 1.200 de euro.
„Ne-a fost frică să mai cerem un credit ipotecar, așa că am început să investesc într-o casă la periferia Bucureștiului, pe care am plătit-o în nouă ani datorită banilor strânși muncind ore suplimentare”, a adăugat el.
După revenirea în România, Andrei Ștefcu s-a angajat în secretariatul unei școli de elită.
Pandemia a apropiat o altă familie de părinții rămași în România
Georgeta Anton a ajuns în Spania în 2004, împreună cu doi dintre copiii săi, și s-a stabilit la Sant Andreu de la Barca, în provincia Barcelona. Rămăsese singură și fusese obligată, din motive care nu depindeau de ea, să renunțe la salonul său de înfrumusețare.
„Viața mea nu se prezenta deloc bine; trebuia să fac ceva, așa că am plecat la Barcelona, unde aveam o prietenă bună”, a relatat femeia, acum în vârstă de 57 de ani.
Primii doi ani i-a petrecut în locuința unui bărbat vârstnic, de care avea grijă. Rudele acestuia au sprijinit-o pentru a obține actele de care avea nevoie ca să poată lucra legal. Mai târziu, românca a fost angajată ca bucătăreasă, iar apoi într-un magazin.
În Spania a mai născut o fiică și, împreună cu noul partener, a cumpărat un apartament printr-un credit ipotecar. Planul celor doi era să rămână acolo definitiv.
Pandemia și moartea taților lor le-au schimbat însă prioritățile. Cuplul a ales să revină în România pentru a locui mai aproape de mamele rămase în țară. Georgeta Anton ia în calcul și posibilitatea unei viitoare mutări înapoi în Spania.
Afacerea din România a crescut în timpul restricțiilor
Marius și soția sa, Andrea, ambii în vârstă de 45 de ani, au părăsit Barcelona tot în urma schimbărilor provocate de pandemia de coronavirus.
Bărbatul lucra ca impresar pentru artiști muzicali și își dorea inițial să locuiască într-un oraș cu legături aeriene accesibile spre destinații precum Mexic și Doha.
„Am întrebat toate persoanele din jurul nostru, iar 80% ne-au recomandat Barcelona, deoarece ne oferea legături bune de transport, munte, mare și o climă plăcută. Am vizitat-o mai întâi, apoi am luat repede decizia”, a spus el.
Copiii cuplului s-au integrat la școală, iar părinții au inaugurat un magazin de jucării pe una dintre străzile centrale ale Barcelonei. În paralel, familia a început să dezvolte în România o afacere cu cafea de specialitate, împreună cu un prieten care obținuse titlul de vicecampion mondial la prăjirea cafelei. Proiectul urma să fie extins ulterior și în Spania.
Restricțiile sanitare au anulat însă activitatea profesională pe care se baza Marius.
„Aveam agenda plină de evenimente pentru mai mult de un an, dar totul s-a prăbușit dintr-odată; veniturile au scăzut drastic, astfel că am putut rezista doar un an din economii”, a relatat antreprenorul.
În același timp, afacerea cu cafea din România a cunoscut o creștere puternică. Volumul comenzilor a devenit prea mare pentru a mai putea fi gestionat doar de asociatul familiei.
„Cum oamenii nu puteau ieși din case, comenzile online s-au înmulțit, iar partenerul nostru nu le mai putea face față singur. Prin urmare, ne-am întors, cu părere de rău, în vara anului 2021”, a precizat Marius.
Compania a ajuns ulterior la o cifră de afaceri de două milioane de euro, operează trei cafenele și are în jur de 30 de angajați.
Adaptarea copiilor născuți sau crescuți în Spania
Mutarea în România a fost dificilă mai ales pentru fiul cel mare al familiei, care are acum 17 ani. Aproape un an i-a fost necesar pentru a se adapta noilor condiții de viață.
Părinții l-au înscris la Institutul Cervantes din București, aflat la 13 kilometri de casa lor. Numărul ridicat de cereri primite în fiecare an de această instituție este considerat un indiciu al revenirii familiilor din Spania.
„Aici găsesc o insulă în care limba spaniolă predomină, ceea ce face puțin mai ușoară integrarea copilului în noua realitate”, a declarat Camelia Rădulescu, directoarea institutului.
„Faptul că au un profesor nativ le oferă încredere, deoarece pot comunica mai ușor, iar acesta le prezintă elemente culturale comune”, a adăugat ea.
La cursuri participă și Sofia Suditu, o adolescentă în vârstă de 16 ani. Ea și mama sa au plecat din Zaragoza și s-au stabilit la București în luna noiembrie, după ce anul școlar începuse deja. Bunica și mătușile fetei au rămas în Spania.
„Ne lipsea viața în țara noastră și să vorbim limba noastră”, a mărturisit Sofia.
Tânăra consideră că înțelege mai bine umorul spaniol și nu respinge ideea de a reveni cândva în Spania.
Salariile și sprijinul acordat familiilor au favorizat revenirile
Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, apreciază că efectele economice ale pandemiei au grăbit plecarea românilor din Spania. O parte dintre aceștia au revenit în România, în timp ce alții s-au îndreptat spre țările din nordul Europei.
Majorarea veniturilor și a prestațiilor sociale din România s-a numărat, de asemenea, printre factorii care au influențat aceste decizii.
„Ajutoarele acordate familiilor pentru copii sau pentru locuință, precum și salariile mai mari, i-au determinat pe mulți să părăsească Spania”, a explicat sociologul.
În opinia sa, economia spaniolă „va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”.
Pe parcursul anului 2025, aproape 10.000 de familii întoarse din Spania au depus cereri pentru ajutoarele familiale oferite prin Ministerul Muncii din România.