Situația tinerilor care aleg calea străinătății odată ieșiți de pe băncile școlii a fost subiectul discuțiilor purtate în cadrul ședinței Comisiei de Dialog Social, desfășurată la sediul Instituției Prefectului județului Botoșani, în cursul zilei de luni.
Daniela Lozneanu, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoșani, a punctat această situație, spunând că tinerii abia așteaptă să dea examenul național de Bacalaureat, pentru a putea pleca din țară.
„Merge trei luni în străinătate, iar cu banii pe care îi câștigă își acoperă costurile existențiale. Eu cunosc din sătuc de la mine de acolo absolvenți care abia au așteptat să își dea examenul maturității și să plece. Când au venit și-au luat mașină, țoale de firmă, toată lumea e happy. O competiție nebună pe zona asta”, a declarat Daniela Lozneanu, director ITM.
La această discuție a avut o intervenție și Anca Apăvăloaie, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), care a spus că aceasta este realitatea în condițiile în care nici statul, dar nici angajatorii nu fac nimic în acest sens.
„Nu am văzut prea multe instituții publice în Botoșani, care să scoată la concurs, perioada când se putea, posturi de debutanți. Noi avem pretenții ca piața forței de muncă să aboarbă absolvenții tineri, dar statul ce face? Este complicat, să știți. Noi am avut doi debutanți, am urmat acel program impus de ANFP pentru debutanți, sunt bine mersi”, a declarat Anca Apăvăloaie, director AJOFM.
Potrivit acesteia, tânărul debutant are nevoie de un colectiv care să îl facă să rămână la acel loc de muncă și să aibă salariul atractiv.
„Important este să dea de un colectiv care să îi facă să rămână, pentru că în sistemul bugetar debutantul are un salariu foarte mic: cu 200 de lei mai mult decât minimul pe economie. Totuși, noi le solicităm să aibă studii superioare, să fie disponibili, să respecte toate procedurile... după un an de zile să mai treacă încă o formă de evaluare, testare, pentru a vedea dacă pot să meargă în continuare pe un nivel superior, adică cel de asistent”, a adăugat Anca Apăvăloaie.
Mai mult decât atât, în domeniul privat sunt foarte puțini angajatori dispuși să pregătească un absolvent în ceea ce înseamnă alocarea de timp, resurse financiare și umane.
„Angajatorii pe banul lor, mă refer la cei din privat, sunt foarte puțini dispuși pentru a-și aloca timp pentru un absolvent. De aceea statul vine și subvenționează aceste locuri de muncă ocupate de către absolvenți, pentru că sunt într-adevăr persoane care au nevoie de o atenție deosebită și nu doar din partea lor. Este important și ceea ce îi dai să facă, și colectivul în care lucrează, și mentorul, pentru că așa este dat în Codul Administrativ, iar la o scară mai puțin formalizată, în sistemul privat se întâmplă același lucru, pentru că trebuie să îi dai o persoană de la care să învețe, ori administratorul face treaba asta”, mai spune Apăvăloaie.
De asemenea, directorul AJOFM a precizat că problema tânărului din zilele noastre este nestatornicia și chiar a dat un exemplu cu o societate de curierat, din județul Botoșani, care se confruntă cu această problemă. Politica societății respective este orientată către personalul tânăr, însă aceștia nu stau mai mult de trei, patru luni de zile la ei și pleacă.
„Din păcate, media tinerilor care rămân la un loc de muncă este undeva la trei, patru luni de zile, chiar dacă statul vine și ajută instituția pentru a ține un angajat, însă este o problemă. Dau exemplul unui angajator mare la nivel de Botoșani. Este un angajator care prestează servicii de curierat, iar politica lor pe personal este orientată preponderent către tineri. Au la ora actuală peste 250 de persoane angajate, solicită la AJOFM acele subvenții, însă nu ajung decât cu 5 – 6% din cereri să fie implementate, foarte puțin”, a conchis șefa AJOFM.