Tânărul NEETs este persoana cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare personală.
Potrivit Ancăi Apăvăloaie, șefa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Botoșani, în 2023, în evidențele instituției sunt 1.534 de astfel de tineri. Aceasta spune că numărul nu este unul ridicat, însă categoria tinerilor NEETs reprezintă un interes major pentru care autoritățile ar trebui să depună eforturi comune să îi convingă să muncească.
„Dacă învățământul își face treaba noi avem mai puțini tineri NEETs. NEETs sunt un segment de persoane care se adresează AJOFM și sunt ușor de ocupat, de lucrat. Ca și probleme identificate: îmi spun unii că sunt dependenți de asistența socială și de suportul financiar al părinților. Cred că mai degrabă sunt dependenți de suportul financiar acordat de părinți, pentru că datele statistice ne arată că din totalul beneficiarilor de venit minim garantat înregistrați în evidențele AJOFM, și anume 1769 persoane, doar 74 sunt NEETs”, a declarat Anca Apăvăloaie, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Botoșani.
„Vom vedea ce se întâmplă după 1 ianuarie 2024, când acest venit minim garantat este preluat de venitul minim de incluziune, care combină și alocația de sprijin în familie. Noi, la ora actuală, la venitul minim garantat nu tratăm familia, ci tratăm persoana. Fiecare membru al familiei beneficiare de venit minim de incluziune, aptă de muncă, fiecare persoană componentă a acestei familii va fi obligată să se înscrie la AJOFM și să beneficieze de măsurile de stimulare a ocupării, pentru a putea primi venit minim de incluziune. Dacă vor să beneficieze de acest venit sunt obligați prin lege, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii la Primăriei, care la rândul ei comunică AJOFM în termen de 30 de zile numărul de persoane care au depus cererile, iar noi în termen de cinci zile trebuie să transmitem Primăriei programarea persoanelor cu care noi trebuie să stăm de vorbă. După ce aceștia vin la noi, sunt înregistrați și le acordăm serviciile imediate, după aceea comunicăm Primăriilor persoanele care pot rămâne ca beneficiari ai venitului minim de incluziune. Cum ar veni, selecția o facem noi. Vă spuneam cât de importantă este o întâlnire cu asistenții sociali din Primării, pentru că pe noua lege vom lucra direct cu compartimentele, serviciile sau direcțiile de asistență socială, în funcție de fiecare UAT”, a completat Apăvăloaie.
La acest aspect semnalat de șefa AJOFM, prefectul Sorin Cornilă a precizat că o să se organizeze o ședință în care vor fi invitați atât primarii, cât și asistenții sociali din Primării, dar și angajații AJPIS.
„Dacă nu își fac treaba cum ar trebui am rugămintea să ne semnalați și nouă lucrurile astea. Înțeleg că voi discutați între voi aceste lucruri, dar vrem și noi să știm. O să reluăm discuția și putem atinge subiectul și în întâlnirea cu primarii, ca să le atragem atenția și să le aducem la cunoștință situația. Trebuie făcută o evaluare în acest sens”, a declarat prefectul Sorin Cornilă.
În plus, șefa AJOFM a mai adus în dezbatere și un proiect inițiat de către ANOFM, prin care se va aborda fiecare persoană în parte ca fiind un caz special. Iar aici vor fi sprijiniți și de asistenții sociali din UAT-uri, despre care aceasta din urmă spune că „trebuie să fie pregătiți și să respecte prevederile legii, iar cei de la AJPIS să îi verifice la sânge.”
„Este finalizat la ora actuală proiectul pe care l-a implementat ANOFM, la nivelul fiecărui județ. „Management de caz” se numește proiectul, prin care s-a venit cu noi proceduri sau cu modificarea unora dintre ele, pentru serviciile acordate persoanelor pentru a aborda fiecare persoană ca un caz special. Partea de sustenabilitate a acestui proiect trebuie finalizat până la 31 decembrie, adică fiecare persoană aflată în evidența noastră va fi tratată ca un caz special, care se va plia foarte bine cu evaluarea făcută pentru acești beneficiari de venit minim de incluziune. Asistenții sociali vor trebui să facă ceea ce este prevăzut în lege cu privire la venitul minim de incluziune. De asta tot insist ca și colegii noștri de la AJPIS să participe la întâlnirea cu primarii UAT-urilor și cu asistenții sociali, pentru că AJPIS pe lângă faptul că îi plătește pe beneficiarii de venit minim de incluziune, ei trebuie să verifice și asistenții sociali din teritoriu. Pentru noi nu este complicat să lucrăm cu aceste persoane, noi trebuie să vedem care este procedura de relaționare cu UAT-urile, pentru a respecta timpii dați în lege și norme. Noi suntem pregătiți pentru asta. Ei trebuie să fie pregătiți și să respecte prevederile legii, ale normelor și AJPIS să îi verifice la sânge”, a conchis Anca Apăvăloaie.