România a atras în prima jumătate a acestui an peste 11.000 de cetăţeni din afară spaţiului european, care au venit să lucreze.

Cei mai mulţi au venit din Vietnam (peste 2.000), dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019, de la 15.000 în 2018.

Având în vedere cererea mare din piaţa forţei de muncă, guvernul vrea să mărească acest contingent la 30.000.

În prezent, România găzduieşte peste 100.000 de străini, care provin atât din state din UE, cât şi non-UE.

În România activează peste 25.000 de lucrători din afară spaţiului european, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Nepal, Turcia, China sau Republica Moldova.

În prezent, pe piața muncii din România avem un deficit de personal de peste 1 milion de persoane, date confirmate și de ministerul de Finanțe și de cel al Muncii.

Dacă vreți să știți însă unde este problema în această ecuație, atunci ar trebui să știți că legislația din România cere că un angajat străin să fie plătit cu cel puțin salariul mediu pe economie chiar și pentru muncitorii necalificaţi!

Asta înseamnă că salariații străini sunt plătiți mult mai bine decât cei români, care lucrează și sunt plătiți cu salariul minim pe economie.

În aceste condiții nu mai trebuie să mire pe nimeni că România exportă creiere, forță de muncă înalt calificată, în esență tineri care pleacă la studii și plecați rămân.

Oficial, peste 3,5 milioane de români muncesc în afară granițelor, în timp ce, neoficial, depășesc cu mult granița de 7-8 milioane, adevăr pe care oficialitățile refuză să-l recunoască.