Anul trecut, în ţara noastră s-a stabilit un record. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), 389.000 de oameni şi-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta, tot din România.
Vorbim despre cea mai mare migraţie internă din 1991 încoace. Iar situaţia este şi mai impresionantă dacă luăm în calcul două lucruri:
− Populaţia totală a României e în scădere constantă, an după an. Prin comparaţie cu statisticile de acum un deceniu sau două, migrează dintr-o localitate în alta mai mulţi români, dar dintr-un total mult mai mic;
− Conform INS, "schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliţie au înscris menţiunea de schimbare a domiciliului în actul de identitate". În alte cuvinte, dacă te-ai născut în Bacău, te-ai stabilit la Cluj acum un an şi de atunci locuieşti în chirie, adresa din cartea ta de identitate este tot cea din Bacău şi, potrivit statului român, nu ţi-ai schimbat domiciliul. Numărul de 389.000 de oameni nu cuprinde, aşadar, întreaga migraţie internă, scrie sociologul Barbu Mateescu.
În continuare, când scriu despre "a câştiga" sau "a pierde" locuitori, autorul articolului se referă exclusiv la soldul schimbărilor de domiciliu: oameni care vin din alte judeţe minus oameni care pleacă în alte judeţe. Nu iau în calcul naşteri, decese sau migraţie spre exterior.
Acestea fiind zise: doar 10 judeţe, din totalul de 41, sunt pe câştig. Celelalte 31 de judeţe au pierdut locuitori.
Pe plus se află: Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Sibiu, Timiş. Judeţele cu cele mai mari pierderi sunt cele din sudul Moldovei şi din nordul Munteniei (Galaţi, Vaslui, Brăila), dar şi Teleorman şi, oarecum surprinzător, municipiul Bucureşti. Este al 9-lea an consecutiv în care numărul celor care se stabilesc în Capitală este mai mic decât numărul celor care pleacă de acolo în alt oraş din România. 2016 nu este un accident. Dacă ne uităm la fiecare dintre ultimii 10 ani, există doar 10 judeţe care oscilează, adică sunt ani în care câştigă şi ani în care pierd locuitori.
Pentru celelalte 32 de judeţe (inclusiv Capitala), eşti fie câştigător an de an (Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu şi Timiş), fie în continuă şi neîntreruptă reducere de populaţie (Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Covasna, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).
Cele 10 judeţe care câştigă din migraţia internă
Putem merge şi mai departe în trecut. INS are date din 1991 până în 2016 inclusiv, care arată că fenomenul este extrem de solid şi îndelungat:
− Arad, Sibiu şi Timiş au crescut fără întrerupere de la Revoluţie încoace (!).
− Bihor a crescut 25 de ani din 26.
− Ilfov, 24 din 26.
− Constanţa, 24 din 26 (pe pierdere, doar în ultimii doi ani ai lui Mazăre).
− Clujul, 23 de ani din 26 (care sunt cei trei ani de pierdere? primii trei din ultimul mandat al lui Funar).
− Braşov, 21 din 26 (problema temporară a fost disoluţia industriei, la finele anilor '90).
− Giurgiu, 21 din 26 (pe pierdere doar în primii cinci ani de după Revoluţie).
− Iaşi a avut mulţi ani de pierdere, dar, de la integrarea în UE, este în creştere constantă.
Dacă adăugăm Bucureştiul la lista acestor judeţe − până la urmă, mulţi dintre locuitorii Ilfovului acolo lucrează de fapt − şi analizăm datele de la recensăminte, observăm că, în 1992, în aceste 11 judeţe locuiau o treime dintre români, iar acum locuiesc 41,5%. Dacă luăm în calcul şi migraţia internă care nu e vizibilă în statisticile INS, ajungem la o valoare apropiată de 50%.
Vorbim, deci, despre o jumătate de ţară care este:
− pe creştere economică,
− pe creştere demografică,
− concentrează industria şi ramurile post-industriale,
− deţine facultăţile performante.
