În comuna Åžendriceni, la mai bine de 40 de kilometri de municipiul BotoÅŸani, se află o biserică-monument cu o poveste fabuloasă ÅŸi totodată unul dintre puÅ£inele lăcaÅŸuri de cult în care poate fi găsit un portret în mărime naturală a regelui Mihai I. Totodată pictura este de factură renascentistă, deÅŸi biserica este de rit ortodox.

Este vorba despre biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” veche de aproape 160 de ani. 

Drama unei familii scrisă în piatră  

CITEȘTE ȘI: "Vineri, 6 februarie: Proclamarea canonizării celor 16 femei românce cu viață sfâ..."

 

Biserica se află chiar peste drum de Liceul Tehnologic ”Alexandru Vlahuţă”, unul dintre cele mai bogate licee din România. LăcaÅŸul de cult este plasat în mijlocul unei bucăţi de feerie, pe malul unui iaz populat cu lebede ÅŸi gâÅŸte sălbatice, înconjurat de arbori vechi ÅŸi locuri de veÅŸnică odihnă ale vechilor boieri. 

Biserica este micuţă, dar frumoasă, realizată în stilul vechi boieresc, cu ziduri de piatră groase de 1 metru, cu porÅ£i ferecate în lucrătură măiestrită ÅŸi scări în formă de spirală.  Catapeteasma la rândul său este o capodoperă a ortodoxismului medieval târziu de sorginte răsăriteană, păstrată în original până astăzi, după 160 de ani.

Biserica a fost construită de boierul Costache Cerchez, cel care cumpărase aceste moşii din Şendriceni. Lăcaşul de cult a fost ridicat pentru a servi conacului şi aragaţilor.

 „Biserica a fost ctitorită de Costache ÅŸi ZoiÅ£a Cerchez, boieri care locuiau în conacul unde acum se află Liceul Tehnologic din Åžendriceni. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului. Este sfinÅ£ită în anul 1862. Dar pictura este făcută în 1937. Se consideră că din 1862 până în 1937 erau doar pereÅ£ii simplii încărcaÅ£i cu icoane”, povesteÅŸte preotul paroh Constantin Bistriceanu. 

Lăcaşul de cult ascunde o poveste tragică care a marcat două familii boiereşti

La numai un an de la sfinÅ£irea bisericii, fiul de numai 10 ani al boierului Cerchez a murit. După 7 ani de durere ÅŸi tristeÅ£e, fiind singurul său copil, moare ÅŸi tânăra ZoiÅ£a Cerchez. După 12 luni de la trecerea în nefiinţă a soÅ£iei sale, răpus de durere se stinge ÅŸi boierul Costache Cerchez. 

Mormântul copilului se află în pronaos ÅŸi astăzi, sub o lespede cu iniÅ£ialele sale. Mormintele părinÅ£ilor sunt lângă biserică.

„Aici în Biserică, în pronaos este un mormânt din 1863. Din toate cercetările făcute este vorba despre copilul familie Cerchez. Singurul. Se bănuieÅŸte că avea până în 10 ani. Analizând iarăşi datele, după ÅŸapte ani, mama, ZoiÅ£a Cerchez moare ÅŸi ea. După un an a murit ÅŸi tatăl”, spune preotul paroh. 

Rudele Cerchezilor vând moÅŸia altui boier faimos, Cănănău. Nu a trecut mult timp ÅŸi copilul de 13 ani al boierului se stinge la Åžendriceni. Este înmormânt lângă biserica din Åžendriceni, cu un frumos monument funerar, nu departe de copilul familiei Cerchez.

În acel moment, Cănănău a vândut moÅŸia statului, la începutul secolului XX. În 1919, în fostul conac a fost întemeiată o Åžcoală Normală, una dintre cele mai bune din Moldova, o adevărată fabrică de învăţători.  

Pictură renascentistă în biserică ortodoxă   

În anul 1937, biserica este pictată de un profesor de desen al Åžcolii împreună cu câÅ£iva elevi talentaÅ£i. Culmea, nu este o pictură specifică ortodoxiei răsăritene, ci mai degrabă una renascentistă cu reprezentările ale sfinÅ£ilor specifice mai degrabă bisericilor catolice.

„Biserica a fost pictată de profesorul ChiribeÅŸ, profesor de desen la Åžcoala Normală Åžendriceni ÅŸi de un grup de elevi ai lui printre care Constantin Radinschi, elev ca avea să devină mare pictor. Pictura este mai deosebită faţă de celelalte. Este o pictură în frescă care arată chipurile oamenilor altfel, luminoase. Au caracteristici ale renascentismului”, adaugă preotul Bistriceanu. 

 Regele Mihai ÅŸi convingerile monarhiste ale ÅŸendricenilor  

Tot în 1937, profesorul de desen ÅŸi elevii săi au pictat ÅŸi unul dintre puÅ£inele portrete ale regelui Mihai. Acesta era, la acea vreme, principe, fiind pictat exact ca un adolescent în uniformă militară.  De altfel, aÅŸa cum arată ÅŸi preotul paroh, la Åžcoala de învăţători, dar ÅŸi în sat, oameni erau pătrunÅŸi de convingerile regaliste. „Directorul Liceului, Constantin Iancu, spunea că sunt trei pârghii puternice ale neamului nostru: Biserica, Neamul ÅŸi Regele”, spune părintele Bistriceanu.

De altfel, în anii comunismului, sătenii au ascuns chipul regelui Mihai, pentru a nu fi distrus.

 „În perioada comunistă, însemnele regale nu trebuiau să apară. Åži atunci, din spusele bătrânilor, deasupra acestei picturi oamenii au pus o pânză ÅŸi apoi o altă pictură. Pictura a fost ascunsă din 1950 până în 1990. Patruzeci de ani a trebuit să stea ascuns acolo chipul regelui Mihai. Dar adevărul nu se poate acoperi”, spune preotul Bistriceanu.

Astăzi, portretul regelui poate fi admirat pe unul dintre pereÅ£ii bisericii alături de cel al PreasfinÅ£itului Nicodim, la aceea vreme mitropolit al Moldovei.   

MoÅŸtenirea marelui boier Åžendrea  

Biserica actuală este însă pe locul alteia, ÅŸi mai vechi, cel mai probabil de acum 500 de ani. MoÅŸia de la Åžendriceni, aÅŸa cum arată numele, a fost a marelui hatman Åžendrea, Mare Portar al Sucevei ÅŸi cumnat al lui Åžtefan cel Mare. Biserica de pe moÅŸia lui Åžendrea ar fi fost din lemn. 

„Am făcut niÅŸte reparaÅ£ii cu ocazia resfinÅ£irii Bisericii, la 150 de ani, de la prima SfinÅ£ire. Cu ocazia acelor reparaÅ£ii, la o subzidire la Biserică am făcut oseminte. La zidirea casei sociale a Bisericii, deasemenea am găsit oseminte. Pe locul acesta a mai fost un cimitir. Bănuiesc că a fost o bisericuţă mai mică, pe care boierul venind a transformat-o în biserica de astăzi”, spune preotul Constantin Bistriceanu din Åžendriceni.

Sursa: Adevărul