Regiunea Nord-Est (NE) are cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, aproape unu din trei copii are mama plecată. În perioada 2021-2022, peste 130.000 de copii din regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate. În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi au între 11 şi 12 ani, iar peste jumătate dintre părinţii plecaţi au până în 39 de ani.
Salvaţi Copiii România a realizat o evaluare a situaţiei copiilor din regiunea Nord-Est ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Perioada vizată a fost iunie 2021-iunie 2022. La nivel naţional, 13,8% dintre copii au avut cel puţin unul dintre părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Adică, 536.000 din 3.896.943 copii au fost în această situaţie. Potrivit celor de la Salvaţi Copiii, rezultatele studiului sunt diferite de situaţia Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), care în aceeaşi perioadă a înregistrat 76.170 de copii.
În regiunea Nord-Est, sunt cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Mai exact, 138.065 de copii au trecut prin această experienţă în perioada iunie 2021-iunie 2022. Acest număr este de aproximativ cinci ori mai mare decât cel înregistrat de ANPDCA.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, a spus că în cazul copiilor din regiunea Nord-Est, pe primul loc, în ceea ce priveşte părinţii plecaţi în străinătate, se află judeţul Suceava, care este urmat de Botoşani şi Iaşi.
„Important pentru noi este ca autorităţile responsabile să înţeleagă că este o situaţie delicată, că nu avem date oficiale la nivelul situaţiei reale din teren, adică datele oficiale sunt mult mai mici decât numărul copiilor aflaţi în situaţia aceasta”, a menţionat Gabriela Alexandrescu.
Potrivit preşedintelui Salvaţi Copiii România, statul nu a dezvoltat serviciile necesare copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
„Ar trebui extins programul şcolar şi organizate programe de tipul «Şcoală după şcoală», în care ei să poată acumula mai multe cunoştinţe, dar să aibă şi activităţi extraşcolare şi suport emoţional. Ar trebui servicii psihologice şi socio-medicale pentru ei, pentru că mulţi dintre aceşti copii nu îşi fac analizele la timp, nu au o evaluare medicală corespunzătoare. Ar trebui foarte multă informaţie pentru reprezentanţii statului, pentru delegarea autorităţii parentale. Legea s-a schimbat şi atunci când ambii părinţi sau unicul părinte pleacă, autoritatea parentală trebuie delegată, astfel încât copilul să beneficieze de drepturile lui. Avem cazuri în care nu s-au putut înscrie la şcoală, pentru că nu au avut un tutore, nu au putut să meargă într-o tabără, nu au putut să facă intervenţii medicale”, a declarat Gabriela Alexandrescu.
De asemenea, în urma analizei la nivelul copiilor care în prezent au cel puţin unul dintre părinţi plecaţi la muncă în străinătate, a fost observată preponderenţa mamelor de a nu trimite bani acasă, preferând să îi aducă odată cu venirea în ţară. Însă, „pentru o mare parte dintre situaţii, plecarea părintelui nu reuşeşte să aducă îmbunătăţiri situaţiei economice a gospodăriei, ci doar să asigure supravieţuirea acesteia”, subliniază studiul realizat de Salvaţi Copiii.
Cu cine stau copiii?
În cazul plecării părinţilor în străinătate, copilul rămâne în peste 95% din cazuri cu o rudă. Când tatăl lucrează într-o altă ţară, potrivit studiului, cel mic este în grija mamei în 91% din cazuri, iar când situaţia este inversată, copilul rămâne, adesea, în grija tatălui (71%) sau a bunicii (16%). Aceasta este chiar o observaţie făcută de Organizaţia Salvaţi Copiii în studiul lansat pe 7 martie 2024: „Transferul de responsabilitate către bunici, în special bunică, este semnificativ mai ridicat decât media naţională”.
După cum era de aşteptat, atunci când ambii părinţi sunt plecaţi, respondentul copilului este bunica (41%) sau bunicul (32%). În 14% din cazurile când lucrează ambii părinţi în străinătate, micuţul rămâne în grija altei rude (cumnat, frate, mătuşă, unchi, văr etc). Problema este că un sfert dintre copiii cărora le pleacă unicul susţinător al familiei sunt lăsaţi fără transfer de drepturi parentale. Mai exact, la nivel regional, aproximativ 7.080 de copii sunt lăsaţi în grija unor rude fără transfer de drepturi parentale.
Concluziile sondajului regional, precum și propuneri de măsuri care să vină în sprijinul acestei categorii vulnerabile de copii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanți ai autorităţilor locale, ai școlilor și altor instituții relevante din judeţele Iaşi, Suceava, Vaslui, Neamţ, Bacău, Botoşani în cadrul Conferinței privind situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Nord-Est, organizată de Salvați Copiii şi Ministerul Afacerilor Externe la Iaşi.