Sezonul rece implică folosirea focului pentru încălzirea caselor, mai ales în mediul rural, implică şi diverse fierturi pregătite de oameni pentru hrana animalelor dar şi gătitul curent. În astfel de cazuri apar însă arsurile cu foc, cu lichide, cu mâncare iar tratamentele trebuie neapărat căutate la medicii specialişti, nicidecum în tradiţiile populare.
Despre rănile provocate de foc, despre modul de tratare dar mai ales despre demitizarea unor vechi obiceiuri rurale am discutat cu medicul Tatiana Trofin, şeful Secţiei Chirurgie Plastică şi Reparatorie din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani.
(Foto: imgbuddy.com)
"Secţia noastră este destul de aglomerată de patologia specifică iernii. Avem polul numit "căldură mare" dar şi polul numit "frig", adică arşi şi degeraţi. Să vorbim deci despre arsuri. Avem arsuri produse prin căldura unui corp- o sobă încinsă, o mămăligă fierbinte. Sunt foarte multe posibilităţi dar care acţionează în mod diferit. De exemplu, un lichid- ceai, lapte, curge şi produce o leziune de arsură dar nu aceeaşi ca o mămăligă fierbinte care rămâne pe mână, pe picior, acolo unde cade până când pacientul scapă de ea. Arsurile prin flacără sunt dificile pentru că flacăra poate să producă o expunere largă şi, aşa cum s-a întâmplat cu copiii din Colectiv, flacăra nu a acţionat doar la suprafaţă. Aerul fierbinte pe care îl produc flăcările este inhalat şi arde şi căile respiratorii până la plămân. Atunci când se întâmplă şi lucrurile acestea, până la arsura pe piele, dificultatea cazului se amplifică. La noi se întâmplă că oamenii fac o chestie prostească: toarnă benzină în foc! Flacăra răbufneşte şi produce arsuri de pleoape, de conjunctivă, chiar mai adânc, arde căile aeriene, dar nu foarte profund. Cei mai mulţi pacienţi sunt bătrâni, neputincioşi, iar ei fac asta din comoditate pentru că aşa le este mai uşor să facă focul. Vin aici cu boli preexistente şi netratate şi din câteva palme de arsură te trezeşti că ai un bolnav extrem de dificil de tratat, cu o finalitate uneori chiar sub semnul întrebării", susţine medicul Tatiana Trofin.Răni veche, tratate după ureche şi spitalizare tardivă
De-a dreptul îngrijorător este faptul că în prezent în spital încă sunt internate victime ale arsurilor din preajma sărbătorilor, care au aşteptat până la mijlocul lunii trecute să le treacă rănile. Abia când s-au convins că în loc să se vindece, rănile se complică, au acceptat să vină la spital unde să beneficieze de tratament corespunzător.
"Oamenii, mai ales cei în vârstă, îşi temporizează arsurile, cu leacuri care de care mai barbare, ca să treacă sărbătorile, să treacă Boboteaza, şi apar în jur de 15 ianuarie. Avem şi acum bolnavi internaţi, arşi la Crăciun, piftia fiind "campioana" arsurilor", adaugă Tatiana Trofin.
"Balegă caldă, seu de oaie fierbinte, ceapă coaptă şi frunze de varză puse pe plăgi"
Arsurile de gradele I şi II sunt foarte uşor de tratat câtă vreme se face ce trebuie! Însă cei mai mulţi pacienţi, în special cei din mediul rural, preiau din tradiţia nescrisă a familiei faptul că există nişte leacuri- ceapa coaptă, frunze de varză, gălbenele, sau spală cu ceai de muşeţel orice rană.
(Foto: suntprimulajutorjunior.ro)
"Dar asta e o crimă! Nu face deloc bine lucrul ăsta! Mai mult, cei care îşi fac rău- rău cu mâna lor sunt tot mai puţini, dar la un moment dat îşi puneau balegă caldă pe arsură pe motiv că se cicatrizează. De asemenea, există ideea că dacă pui seu de oaie, fierbinte, fluid- semifluid pe rană, se face o crustă şi sub acea crustă se întâmplă o minune şi se vindecă. Doar că nu se întâmplă nimic sub crusta aia, iar arsura de gradul I sau II este evolutivă. Tratată corect, se vindecă bine, dar incorect tratate, ajung la gradele III sau IV şi e nevoie de intervenţie chirurgicală. Vorbim deci de nişte arsuri banale care devin foarte grave. Ce se mai pune? Zer de la brânză, felii de caş! Este tratamentul aplicat de poporul român! Nu este o chestie locală şi nici logică. Dar dacă aşa se tratau bunicii lor, aşa se tratează şi ei, pentru că se gândesc că îi costă spitalizarea, îi costă transportul până la Botoşani şi atunci încearcă varianta empirică", declară medicul specialist. Problema este că tratamentul unei plăgi arse costă enorm, chiar dacă aceste costuri sunt suportate de stat, nu de pacient."Protejaţi rana şi veniţi la spital"
Dar există vreun tratament de urgenţă care să dea timp omului să ajungă la spital? "Da. În primul rând, omul trebuie să protejeze locul respectiv. Dacă are nişte băşici, noi le spunem flictene, pline cu apă, cel mai bine este să acopere rana respectivă cu un tifon curat, un prosop curat, un cearşaf, o pânză curată. Se acoperă rana şi se vine la spital. Chiar dacă pacientul nu se internează, trebuie văzut de un specialist. Apoi, pentru o arsură de gradul I e bun un jet de apă rece, apoi arsura se protejează şi în general ele se rezolvă singure, acasă. Dacă se intervine cu diverse leacuri, situaţia se agravează. Acele băşici au un conţinut gălbui, apos, este de fapt plasma din circulaţie care iese. Această plasmă se poate infecta foarte uşor. Dacă dăm băşica la o parte, rana se infectează. Punguţa cu plasmă protejează plaga de infecţie, deci pe cât posibil trebuie menţinută intactă. Asta ca măsură de prim ajutor. Apoi, orice arsură care depăşeşte suprafaţa unei palme trebuie neapărat văzută de medic şi luate deciziile terapeutice oportune", afirmă medicul specialist Tatiana Trofin.
În concluzie, lăsaţi leacurile băbeşti istoriei pentru că medicina, în rolul ei terapeutic, a evoluat mult de la balega caldă şi ceaiul de muşeţel, iar tratamentele actuale ale plăgilor arse sau opărite sunt incomparabil mai eficiente şi mai puţin dureroase.(Foto: welcomewolrd.com))
