"Jumătate din analiză este făcută de pacient acasă". Despre conduita pacientului înainte de prelevarea de analize, cu medicul Codruţa Pleşca!
SANATATE!

Măcar o dată pe an ar trebui să ne facem analizele, după cum ne sfătuiesc specialiştii în sănătatea publică, dar nu toţi ţinem cont de acest sfat. Astfel că ajungem la laboratoare doar când ne simţim rău sau când bănuim noi că am putea aveam o suferinţă, o boală.

În ultima perioadă, internetul abundă de interpretări ale analizelor, astfel că putem să ne diagnosticăm singuri, dar nu este recomandabil. Şi asta pentru că fiecare are un organim unic, cu specificul său, astfel că valorile considerate normale în cazul unei persoane nu sunt normale pentru o altă persoană. Mai mult, conduita anterioară prelevării de analize este deosebit de importantă.

Despre analizele medicale ne vorbeşte medicul specialist Codruţa Pleşca, şeful Laboratorului de Analize din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani.

"Se pune foarte mare accent pe faza preanalitică, adică ce se întâmplă din momentul recomandării, a recoltării, etichetării, transportului, conservării sau punerii în lucru. Este o etapă foarte importantă, care influenţează analiza chiar şi în proporţie de 50% şi chiar mai mult. De aceea, chiar dacă specialistul este bine pregătit, foarte atent, analizorul este calibrat, etalonat, verificat, dacă materialul care intră în el- sângele, serul, plasma, are anumite influenţe, iar aceste influenţe se regăsesc în valoarea de testare, fără ca specialistul să poată să o modifice sau să o repare. Dacă omul dimineaţă a mâncat un pic, a băut o cafeluţă, un ceai şi vine la analize, chiar dacă acest lanţ, acest proces bine stabilit merge perfect, valoarea de pe analizor a glicemiei, de exemplu, va fi crescută şi atunci avem de-a face cu o valoare eronată, nu este valoarea glicemiei acelui om ci este de fapt o glicemie rezultată de un consum de alimente", spune medicul Codruţa Pleşca.

Cu alte cuvinte, pacientul îşi compromite şansele de a afla care este diagnosticul. Mai grav este că trecerea sub tăcere a acestor obiceiuri matinale- cafea, ceai, mic dejun-, poate crea situaţii cu risc.

"Omul poate duce şi medicul curant în eroare dacă nu recunoaşte şi poate nu-şi dă seama că acea cafeluţă de dimineaţă îi influenţează analiza, iar medicul care vede o glicemie crescută, dacă tot am început cu glicemia, îi spune pacientului că este posibil diabetic. Are posibilitatea să repete acea analiză, să indice iniţial un tratament natural, în sensul că un regim alimentar mai atent, dar se poate ajunge chiar la diagnostic de diabet zaharat cu tratamentul aferent, dacă acea persoană la o nouă recoltare face aceeaşi mişcare- îşi bea cafeaua înainte de prelevare. De aceea, întotdeauna spunem pacienţilor să aibă grijă ce consumă înainte de a veni la analize", adaugă medicul specialist.

Despre erori

Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, spune o vorbă veche, ce se aplică însă şi analizelor medicale. De aceea, nu este exclus ca din motive obiective, analizele care sunt prelevate în laboratoarele specializate să fie compromise.

"O eroare ar putea să apară atunci când recipientul de analize este de sticlă şi prin manipulare se poate sparge, tocmai de aceea se folosesc recipiente care nu sunt casante. Pe de altă parte, niciun pacient nu este identificat printr-un singur element, tocmai pentru a se elimina confuzia în probe. Avem numele, vârsta, sexul, un ID al probei plus codurile, pentru că acum se lucrează cu coduri de bare. Laboratoarele noastre au de exemplu această posibilitate, de a recolta cu coduri de bare, fapt ce asigură şi securitatea datelor pacientului, ceea ce face ca un diagnostic sa fie cunoscut doar de medicul curant, eventual de medicul specialist, de pacient", susţine Codruţa Pleşca.

Pentru că ne adresăm publicului larg şi posibililor pacienţi care s-ar adresa laboratoarelor, este necesar să subliniem câteva aspecte de care aceştia trebuie să ţină cont astfel încât să beneficieze de o valoare reală a analizelor.

"Valorile care sunt modificate sunt de vârstă, de sex, de momentul prezentării la analize, chiar ora, pentru că un interval de opt ore de la ultima masă este cel considerat normal şi pentru care noi avem criteriile de normalitate. Mai mult de opt ore de la ultima masă ar putea să ne indice o hipoglicemie, mai puţin de opt ore ar putea să ne indice o hiperglicemie. Recoltarea este de asemenea modificabilă funcţie de starea pacientului, fizică sau psihică, stresul intens, efortul fizic intens sunt factori care influenţează analizele. De exemplu, au fost copii care au dat admitere la şcolile de poliţie şi ca să aibă o stare fizică foarte bună făceau eforturi crescute cu câteva săptămâni înainte. Toate acestea duceau la o modificare în valorile analizelor foarte greu de judecat dacă rezultatele erau consecinţă a efortului fizic sau erau consecinţă a unor suferinţe. Efortul intens duce la modificări ale analizelor, deci nu faceţi o treabă exagerată cu două- trei zile înainte de a merge la analize pentru că vom avea modificări ale transaminazelor, de exemplu. Un drum lung, o plimbare prin pădure, pe teren accidentat, poate duce la modificări ale hemolizei dată de paşii care prin repetiţie zdrobesc uşor celulele. Mai mult, rezultatele analizelor depind şi de poziţie. Dacă aţi stat foarte mult în picioare şi apoi vă întindeţi pentru recoltare, valorile hematocritului, hemoglobinei şi chiar a colesterolului vor fi în scădere. Sau invers. Bătrânii care stau mult la pat, venind apoi la recoltare, au modificări ale analizelor. Toate aceste modificări depind nu de noi, ci de pacient. Aşa că de fapt, jumătate din analize este făcută de pacient acasă, prin conduita sa", spune coordonatorul laboratoarelor din cadrul Spitalului Judeţean.

Bolile existente şi tratamentul aferent pot modifica analizele

Important de reţinut este şi faptul că bolile existente, de tipul diabetului zaharat, insuficienţa renală, insuficienţa hepatică, astmul bronşic- toate acestea modifică analizele.

"De asemenea, analizele pot fi schimbate şi de medicamentele pe care pacientul le ia constant. Medicamentul este o substanţă chimică, analizele de bază folosesc reacţiile chimice, procesul de analiză are la bază reacţii chimice, de stabilire a diverselor valori. Or interferenţa dintre substanţele chimice din medicamente, analizele pe care le facem, pot determina valori modificate ale probelor prelevate de la pacient. Aceste medicamente care pot da valori eronate ale analizelor sunt anticoagulantele, anticonvulsivantele, antihertensivele, antibioticele, hipoglicemiantele orale, hormonii, psihotropele- acestea sunt doar familii de medicamente despre care pacientul trebuie să informeze medicul specialist că le ia. Medicul trebuie să ştie dacă medicamentul pe care îl urmează pacientul poate determina modificări în rezultatele analizelor", explică medicul Codruţa Pleşca.

Este posibilă întreruperea tratamentului pe care îl urmează pacientul astfel încât după o pauză de câteva zile, analizele să redea fidel starea organismului? Depinde de medicamente dar şi de boala de care suferă pacientul.

"Luăm drept exemplu o urocultură, nu neapărat sumarul de urină. Urocultura înseamnă analiza microbiologică a urinei. Pacientul are obligaţia de a recolta în condiţii de sterilitate, de a recolta cantitatea necesară şi orele necesare de a sta urina în vezică că altfel avem o cantitate foarte mică de microbi. În cazul în care avem o poliurie- atunci când persoana bolnavă are semne de infecţie urinară şi merge des la toaletă peste noapte, trebuie ca a doua zi, când aduce proba la noi, trebuie să ne spună cât timp a trecut între două urinări. Într-o infecţie urinară, după o stabilire a germenului patogen care a determinat infecţia urinară, a antibiogramei, trebuie să aşteptăm măcar 5-7 zile de la ultima doză de medicament administrată pentru a face din nou o urocultură de control. Pentru că atât timp cât concentraţia de antibiotic există în sângele uman, microbii se simt supresaţi, sunt cel puţin opriţi în multiplicare şi avem un rezultat modificat pe analiză- ori nu apar deloc, ori apar în colonii foarte puţine, deci analiza nu este fidelă, ci este sub influenţa antibioticului. Informaţia corectă poate fi dată abia după ce antibioticul dispare din organism- atunci vedem dacă am reuşit să tratăm infecţia urinară, dacă a mai rămas ceva. Microbii sunt organisme vii, se adaptează permanent, se multiplică tot mai repede, mai bine şi cu rezistenţă", susţine Codruţa Pleşca.

Trebuie să ştim şi că fiecare vârstă are analizele specifice.

"În general, pentru a evidenţia o dislipidemie, o tulburare de metabolism lipidic, colesterolul, trigliceridele, astfel de analize se adresează vârstei a treia, cel mult celor de peste 40 de ani. În general, copiii, tinerii, nu au nevoie de astfel de analize, cu unele excepţii, însă. Un alt specific al vârstnicilor ar fi un VSH crescut, noi având pe analizoare intervale de normalitate în funcţie de vîrsta pacientului. Dacă un VSH este uşor crescut dar în valoarea normală pentru un adult, pentru un copil, un VSH crescut indică o anormalitate, o infecţie. O hemoglobină şi un hematocrit crescute cu o uşoară poliglobulie sunt specifice vîrstei a III- a, dar la un copil trebuie urmărite. În schimb, la segmentul de copii avem un panel de analize de normalitate foarte variabil, începând de la o zi până la un an, de aceea există o spaţiere foarte concretă pe vârstă", adaugă medicul specialist Codruţa Pleşca.

 

Spune-ne opinia ta