Contracepţia orală şi al său postulat: "La nicio vârstă nu se iau contraceptive după ureche"
SANATATE!

Ne referim la aceste mici pilule ca fiind anticoncepţionale. Le luăm când dorim să scăpăm de acnee, când avem o dereglare hormonală sau când nu dorim să rămânem însărcinate. Numai că mama, cea mai bună prietenă, verişoara sau Google nu sunt deloc cei mai buni furnizori de sfaturi când vine vorba să alegem cel mai bun mijloc de contracepţie.

Asta o spune medicul specialist Camelia Todică de la Secţia de Obstetrică- Ginecologie a Spitalului Judeţean Mavromati, care caracterizează contracepţia ca fiind o subspecialitate a ginecologiei. Să facem, însă, introducerea în subiect.

"Anticoncepţionalele sunt de foarte multe feluri. Dacă ne referim la acele pastile, vorbim despre contracepţia orală combinată sau contracepţia concentrativă şi sunt de mai multe tipuri. Pastilele sunt o combinaţie între estrogen şi progesteron iar majoritatea încearcă să imite un ciclu natural. De fapt, nu este respectat un ciclu în totalitate pentru că ovarul este pus în repaos, mucoasa uterină este pusă în repaos, iar la sfârşitul foliei de anticoncepţionale apare o sângerare, care e ca un flux natural normal dar de fapt nu este. Anticoncepţionalele hormonale sunt indicate femeilor până în 35 de ani, cu anumite contraindicaţii: nu la toată lumea funcţionează. Dacă avem o femeie obeză, dacă avem o femeie cu tromboflebită, boală de inimă, de ficat sau alte boli peste care nu se pot administra aceste pastile, anticoncepţionalele sunt contraindicate. În condiţiile în care constaţi că este o femeie sănătoasă, fără probleme deosebite, poţi să recomanzi contracepţia hormonală. Spuneam până la 35 de ani, dar noile cărţi au prelungit durata administrării până la 40 de ani, cu precauţiile de rigoare", explică medicul Camelia Todică.

Contracepţia după pragul de 35 de ani

La femeia peste 35 de ani, la cea peste 40 de ani precum şi la cea care alăptează funcţionează un alt tip de contracepţie hormonală, contracepţia progestativă şi care nu conţine hormonii de estrogen. Ei bine, în jurul acestui hormon sunt foarte multe discuţii pro şi contra, mai ales asupra efectelor sale.

"În legătură cu tabu-ul femeii peste 35 de ani putem să nuanţăm. Dacă este o femeie slabă, fără boli, unele cărţi şi unii autori spun că se poate merge până la 40 de ani şi după aceea se cheamă tratament de substituţie hormonală care este un pic altfel, combinaţiile hormonale sunt altfel. Deci peste 35 de ani se poate, făcând o verificare foarte atentă a stării de sănătate a femeii şi tot aşa, gândind un anticoncepţional. Este contracepţia progestativă, care este bună după 35 de ani. Progesteronul este hormonul de protecţie al femeii, hormonul care induce oarecare riscuri este estrogenul. Ce se întâmplă? Contraceptivele noi au doze foarte, extrem de mici de estrogen, foarte mici, se cheamă contraceptive micro-dozate, cele anterioare fiind mini-dozate iar înaintea acestora existând contraceptivele normo-dozate. Având în vedere că s-a ajuns la un minim de doză de estrogen, astfel încât să obţii totuşi un efect pe ele, trebuie să se respecte un orar de administrare a lor. Dacă nu respecţi orarul, eşti descoperită şi atunci este foarte important ca atunci când se prescrie un contraceptiv, să se facă într-un cadru medical, instituţional, profesionist, nu după ureche şi fără Google. Şi chiar aş merge până acolo încât să spun că este nevoie de un ginecolog, un endocrinolog sau un medic specializat pe contracepţie", susţine Camelia Todică.

Contraceptivele hormonale, prescrise doar de medic, nu de Google! Ce trebuie subliniat: anticoncepţionalele nu se iau ca bomboanele! Trebuie indicate de un medic ce face o evaluare a stării de sănătate a pacientei şi se pliază pe ceea ce este pacienta.

"Medicul gândeşte, elaborează schema de anticoncepţional care i se potriveşte cel mai bine pacientei sale. Deci nu se iau fără recomandare pentru că, pe o astfel de administrare, imediat apar efectele secundare. De asemenea, ca orice medicament de pe lumea asta, are indicaţii, contraindicaţii şi efecte secundare. Pe lângă efectul benefic sau cel pe care îl dorim de la acest tratament, are şi aceste contraindicaţii. De asta se judecă foarte bine contextul în care se dau. Nimic nu este perfect şi fără efecte secundare, care pot fi uşor de tolerat sau, din contra, pot fi greu de tolerat şi care determină femeia să renunţe la aceste pastile şi să apeleze la alte metode de contracepţie. Aceste efecte secundare pot fi foarte uşoare şi dispar după câteva administrări ori sunt imposibil de suportat şi atunci ori schimbăm anticoncepţionalul printr-o altă metodă de contracepţie. Este foarte important: a nu se lua după ureche anticoncepţionalele! Trebuie gândite de o persoană care le prescrie. Apoi, după o perioadă de administrare, fixată cam la un an, trebuie verificat, trebuie făcute controale- cum suportă pacienta, ce schimbări s-au produs în organism, pe nişte analize, investigaţii, pe un citotest Babeş- Papanicolau, pe investigaţii de sânge, deci se verifică constant. Nu e ca şi cum unei paciente i-am prescris anticoncepţionale şi ne vedem peste 7 ani la un control. NU! Trebuie un control periodic, afirmă medicul specialist.

Mai mult, Camelia Todică atrage atenţia asupra obligativităţii de a consulta un medic specialist, indicând cabinetul specializat tocmai în planning familial din cadrul Secţiei Obstetrică- Ginecologie.

"Indicaţia unui contraceptiv hormonal nu se face aşa, că ne-am întâlnit pe scări şi îmi spui că vrei un anticoncepţional- repet: este nevoie de o consultaţie, de o investigaţie prealabilă. Apoi, indicaţia este personalizată: ce merge la o doamnă nu merge şi la prietena ei, care are aceeaşi înălţime şi aceeaşi greutate. Asta nu înseamnă că nu e bun anticoncepţionalul ci că poate nu i se potriveşte ei, pe cerinţele sale. De asta sunt mai multe tipuri de anticoncepţionale. Sunt anumite boli care contraindică anticoncepţionalele: boli cardiovasculare, boli hepatice, boli ale sistemului nervos, neuro-endocrin, obezitatea. Sunt boli unde contracepţia hormonală este absolut contraindicata. Unele contraindicaţii sunt însă relative şi atunci pui în balanţă avantajele şi riscurile. Trebuie să mai subliniem un lucru. Contracepţia are uneori o dublă ţintă, în sensul că poate fi şi contraceptiv dar şi tratament pentru anumite boli. De exemplu, boala ovarelor micro-poli-chistice se rezolvă cu un contraceptiv. Anumite hemoragii la fetiţe se rezolvă cu contracepţie, deci nu neapărat că este exclusiv contracepţie".

Efectele secundare ce pot duce la deteriorarea stării de sănătate!

Riscurile la care se expune o femeie atunci când ia anticoncepţionale fără ca în prealabil să fi făcut analize, să fi fost consultată de un specialist, sunt foarte mari!

"Dacă nu este investigată din punctul de vedere al unei potenţiale neoplazii, estrogenul poate să potenţeze apariţia unei neoplazii. Nu că o induce, ci o potenţează. Pot fi tromboze, trombofleblite, trombiza având risc de embolie. Anticoncepţionalul nu induce tromboza, dar, din nou, o potenţează. Bolile de ficat pot fi exacerbate, unele contraceptive pot induce un câştig foarte mare în greutate şi atunci trebuie să gândim ce contraceptiv dăm dacă persoana este mai plinuţă. Sunt contraceptive care dau o retenţie foarte mare de lichide şi atunci trebuie să vedem ce prescriem. Dacă persoana este hipertensivă, dacă este cardiacă, dacă este endocrinopată, aria este foarte largă...", explică medicul specialist.

Mai mult, aceleaşi interdicţii se aplică şi tinerelor care doresc să înceapă un tratament cu anticoncepţionale. "La orice vârstă este nevoie de intervenţia uui specialist, chiar şi la tinerele de 20- 25 de ani. La nicio vârstă nu se iau contraceptive după ureche şi acesta este un postulat! Pentru că pot face mai mult rău decât bine, ca orice altă medicaţie", conchide medicul ginecolog Camelia Todică.

 

Spune-ne opinia ta