"Fără cola, cafea, ciocolată, tot ce înseamnă cacao sau băuturile excitante. Nu are voie să se enerveze, să se supere. Nu are voie nici sporturi care implică lovituri în regiunea capului, pentru că orice şoc, orice contuzie, poate declanşa o criză. În momentul în care se declanşează o criză, copilul trebuie aşezat pe o parte, să nu-l strângem, să nu-i punem nimic în gură, nu-l forţăm în niciun fel, chiar dacă are trismus- încleştarea gurii, nu încercăm să i-o deschidem, trebuie să observăm exact ce se întâmplă cu el".
O statistică a Direcţiei de Sănătate Publică pe anul 2014 arată că, la nivelul judeţului, 730 de botoşăneni sunt diagnosticaţi cu EPILEPSIE. 103 dintre ei sunt copii. Cu toate acestea, Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Secţiei de Pediatrie a Spitalului Judeţean Botoşani are în monitorizare peste 300 de copii cu această afecţiune.
Recent, într-o comunitate din judeţ au fost descoperite şapte cazuri noi, copii şi adolescenţi, aceştia urmând să beneficieze de tratament.
Epilepsia este o boala cronică ce afectează creierul, având diferite cauze, caracterizată prin repetarea unor crize convulsive. Exista numeroşi factori implicaţi în apariţia epilepsiei, deseori aceştia fiind greu de identificat. Sunt de exemplu factorii care acţionează asupra embrionului şi fătului şi care ar putea produce oprirea în dezvoltare a creierului, dezvoltarea anormală a creierului, distrugerea structurilor cerebrale normal formate iniţial sau infecţii ale mamei anterioare sarcinii sau dobândite în timpul acesteia care duc la malformaţii cerebrale (toxoplasmoza, infecţia cu citomegalvirus, infecţia cu virus herpetic tip 2, infecţia cu virus varicelo-zosterian- "vărsat de vânt" sau sifilis, dar şi medicamente, alcool, droguri, tutun, poluanţi industriali.
Crizele care debutează înainte de vârsta de 2 ani sunt cauzate de obicei de febră înaltă sau de boli metabolice, cum ar fi concentraţii anormale ale glucozei sanguine, calciului, magneziului, vitaminei B6 sau sodiului. În cazul în care crizele sunt recurente, acestea sunt probabil cauzate de o boală cerebrală ereditară. Multe boli convulsive care debutează între 2 şi 14 ani nu au o cauză cunoscută.
Persoanele cu boală epileptică au risc crescut de a avea o criză atunci când sunt supuse unui stres fizic sau emoţional intens sau când nu dorm suficient. Stimulii puternici care irită creierul, cum ar fi leziunile, anumite medicamente, deficitul de somn, infecţiile, febra, scăderea concentraţiei sanguine a oxigenului, sau scăderea concentraţiei sanguine a glucozei, pot declanşa o criză indiferent dacă persoana respectivă suferă de o boală convulsivă sau nu. Aceste crize sunt cunoscute sub denumirea de "crize provocate". Evitarea acestor stimuli poate contribui la prevenirea crizelor.
Cum creştem un copil diagnosticat cu epilepsie?
Cum se descurcă o familie botoşăneană cu această afecţiune, ne-a explicat medicul neurolog pediatru Florina Carpinschi, de la Centrul de Sănătate Mintală.
"Un prim episod nu înseamnă neapărat epilepsie, un prim episod este caracterizat drept episod paroxistic cerebral. În momentul în care se repetă, punem diagnosticul de epilepsie. De asta copilul trebuie să vină tot timpul la control. Sunt diferite forme de crize epileptice. Clinic, se poate manifesta fie prin pierderea tonusului postural, clasic, ca o criză în care copilul îşi pierde cunoştinţa, se încordează, are clonii ale membrelor, sau ca o criză parţială cu manifestări strict motorii, devierea capului, devierea globilor oculari, clonii ale unui membru, o criză focală, motorie, sau o criză senzitivă, atunci când copilul spune că îi amorţeşte mâna, obrazul. Mai sunt manifestări senzoriale- vizuale sau chiar auditive", explică Florina Carpinschi.
La astfel de manifestări, de regulă părinţii consultă un specialist, ceea ce este calea de urmat şi asta pentru că repetarea crizelor fără ca acestea să fie aduse la cunoştinţa unui medic duce la înrăutăţirea stării de sănătate. "După mai multe crize, de fiecare dată, pe lângă faptul că acel copil pare să rămână în urmă sau apare acea moarte subită", susţine medicul.
Cum creştem un copil diagnosticat cu această afecţiune? Normal, ca pe un copil sănătos, în principiu. Televizorul, calculatorul sau telefonul mobil nu ar trebui folosit mai mult de o oră pe zi.
"Acesta este cel mai greu lucru de făcut, sună rău, dar aceasta este condiţia ideală. De altfel, niciun copil sănătos nu ar trebui să depăşească o oră pe zi expus la aceste aparate. Şi asta pentru că flash-urile, impulsurile luminoase îl afectează. Prin testările paraclinice se poate înregistra frecvenţa la care, fiind expus, un copil poate face o criză epileptică. Nu are voie excitanţi cerebrali, de tipul sucurilor cola, a cafelei, ciocolată, tot ce înseamnă cacao sau băuturile excitante. Nu are voie să se enerveze, să se supere, acest lucru fiind la fel de greu. Nu are voie nici sporturi care implică lovituri în regiunea capului, pentru că orice şoc, orice contuzie, poate declanşa o criză. De lucrurile acestea trebuie să se ferească neapărat", spune Florina Carpinschi.
Ce facem în cazul unei crize şi... vestea bună!
Tratamentul instituit de specialist trebuie luat în fiecare zi, iar crizele pot fi ţinute sub control, într-un mediu deschis.
"Epilepsia nu este retard, asta este un lucru clar. Copiii diagnosticaţi pot merge la şcoală, în învăţământul de masă, pot ţine pasul cu ceilalţi, pot fi trataţi la fel ca toţi ceilalţi. Însă, în momentul în care se declanşează o criză, copilul trebuie aşezat pe o parte, să nu-l strângem, să nu-i punem nimic în gură, nu-l forţăm în niciun fel, chiar dacă are trismus- încleştarea gurii, nu încercăm să i-o deschidem, trebuie să observăm exact ce se întâmplă cu el. Dacă criza depăşeşte două minute, putem administra intrarectal Diazepam sau Desitin, la doza potrivită, şi chemăm Ambulanţa", explică Florina Carpinschi.
Durata tratamentului depinde de numărul crizelor şi de momentul la care a avut loc ultima criză. Dacă ultima criză s-a manifestat în urmă cu doi ani, doza de tratament va fi scăzută, sub monitorizarea medicului specialist.
"Pentru asta trebuie să meargă bine şi ca să meargă bine, trebuie să respecte condiţiile de care am vorbit, fără agitaţie, fără televizor, fără ciocolată", conchide medicul Florina Carpinschi.
Vestea bună este că micuţii sau adolescenţii diagnosticaţi cu epilepsie au şansa la o viaţă normală. O operaţie inovatoare, plătită integral de la bugetul de Stat, îi poate ajuta în acest sens. Procedura constă în introducerea unui electrod extrem de subţire, sub piele. Acesta transmite impulsuri către creier, iar crizele de epilepsie se răresc sau dispar în totalitate. Costul operaţiei este de aproximativ 20.000 de euro şi este decontat integral de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În prezent, procedura se face la un singur spital din Capitală.
