Astăzi ne-am oprit la problemele sânului. Un nodul mamar, care apare târziu în timpul ciclului menstrual, deseori este un chist inofensiv. Un chist mamar este o pungă plină de lichid care tinde să se lărgească spre sfârşitul ciclului menstrual, când corpul reţine mai multe lichide.
Nodulii mamari, care nu sunt nici chisturi, nici cancer, sunt cel mai probabil adenofibroame. Adenofribroamele se dezvoltă atunci când ţesutul conjunctiv creşte în glandele şi lobulii mamari. Care sunt diferenţele dintre noduli, adenoame şi neplasm, aflăm de la medicul primar Camelia Todică, specialist în obstetrică- ginecologie.
"Orice formaţiune a sânului, că-i nodulară sau chistică, nu ai de unde să ştii până nu se face examenul ecografic şi examenul mamografic, trebuie investigată! Tu o decelezi palpatoriu, şi dacă nu e un sân voluminos, orice nodul peste un centimetru se simte la mână. Dar deja când ajunge la un centimetru e mult! Deci dacă e un neoplasm, la un centrimetru vorbim de un stadiu 1, destul de avansat. În momentul în care femeia palpează şi remarcă ceva, trebuie să se adreseze URGENT medicului! Medicul este singurul care decide ce se face în situaţia respectivă. De regulă sunt metode de investigaţie: mamografia şi ecografia, separat sau împreună, nu se exclud una pe cealaltă. Numai că noi la persoanele sub 35 de ani nu recomandăm mamografii deoarece presupune o iradiere şi este o contraindicaţie relativă. Ecografia are limitele ei, mamografia are limitele ei, dar împreună merg la o fiabilitate de 98%. Ecografia vede foarte bine chistul, mamografia vede foarte bine nodulaţia. Noi când punem mâna nu ne dăm seama dacă este nodulaţie sau chist", explică medicul Camelia Todică.În general, chistul cedează cu tratament, fără complicaţii, însă trebuie urmărit sânul în continuare. Nodulaţia, însă, se împarte în două categorii: benignă şi malignă. Cea benignă este în general fibroadenomul mamar, care apare la persoanele tinere, rarisim la persoane vârstnice. Unele pot ceda cu tratament, altele trebuie operate. Ce înseamnă operaţia?
"Ai făcut o incizie şi l-ai scos ca pe un fibrom, iar apoi totul se reface. Ăsta e tot tratamentul deşi persoana respectivă trebuie să fie în continuare foarte atentă. Dacă a avut antecedent patologic pe sân, trebuie să fie în alertă toată viaţă şi de două ori pe an să repete ecografia. Dacă nu e fibroadenom mamar, vorbim de afecţiuni din plaja neoplazică, iar tratamentele sunt mult mai complicate, presupun intervenţii mutilante în cele mai multe cazuri, se ajunge la extirparea sânului- cu sau fără refacere ulterioară, tratamente adjuvante- chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie. Este o dramă pentru femeie, pentru familie, pentru toţi cei care o înconjoară din cauza riscului vital. Vezi acolo un modul de un centimetru şi te gândeşti: ei, ce mare lucru a fost, iar apoi afli că acel nodul deja a metastazat, cu metastaze cerebrale, metastaze hepatice, osoase. La persoanele tinere, cancerele metastazează mai repede şi sunt mai agresive", explică medicul specialist. De ce se întâmplă acest lucru? Din cauza conflictului imunitar. "Sistemul imunitar la bătrâni tolerează mai uşor asemenea neoplazii, dar la persoanele tinere conflictul imunitar este mult mai puternic".
Cum ne apărăm?
Simplu, prin autopalparea sânului. "La fiecare baie generală trebuie să fie autopalpare, iar femeia ajunge să-şi cunoască sânul, să-i ştie consistenţa. Dacă observă ceva schimbat, imediat trebuie să se adreseze medicului, nu trebuie să se autotrateze, pentru că şi medicul ajunge greu la un diagnostic, în urma mai multor examene, spune medicul specialist", care admite că prea puţine femei fac aceste lucru. Nu de ruşine, ci din dezinteres. "Nu le interesează, nu ştiu, sunt neinformate. Dacă nu doare, nu este nicio probleme. Ajung cu cancere de sân în stadii depăşite şi te minunezi de ce vezi acolo, iar când le întrebi de ce au întârziat atât de mult, ne spun că dacă nu le-a durut nimic, nu s-au îngrijorat. Se simte, se vede, sânul este deja deformat, dar nu le doare...", susţine Camelia Todică.
Mai sunt însă şi alte afecţiuni ale sânului: mastoza fibrochistică, considerată o patologie de graniţă, sau chistul solitar al sânului, care se tratează. "Chistul solitar răspunde bine la tratamentul hormonal, însă mastoza fibrochistică are o patologie între chisturi şi noduli, o zonă de fibroză în care găseşti micronoduli şi microchişti. O întâlneşti de regulă dar nu are tratament, dispare un chist, alături apare altul. Cât timp femeia este menstruată, mastoza fibrochistică este activă iar asta trebuie foarte bine supravegheată şi trebuie văzut dacă un nodulaş din ăsta are elemente de periculozitate", spune medicul.Apar însă şi alarme false!
Se întâmplă uneori ca femeia să acuze dureri la nivelul sânului şi să se prezinte la medic. "Noi avem un dicton: durerea de sân sperie pacienta şi linişteşte medicul. Pentru că atunci când doare sânul, este o chestie dishormonală, un dezechilibru hormonal şi asta se rezolvă foarte uşor, cu un tratament. Însă cele mai multe paciente se neglijează. Neoplasmul de sân are o evoluţie, într-o fază incipientă, destul de lungă, între cinci şi zece ani. Multă vreme este asimptomatic, dar este parşiv, insinuant, şi dintr-o dată se manifestă, iar ele vin la medic. Dacă ar durea neoplasmul de la început, astfel încât să alerteze pacienta, ar fi bine pentru că s-ar salva!".
Un alt semnal de alarmă este secreţia mamelonului, în condiţiile în care doar alăptarea ar trebui să determine secreţia lactată "Singura secreţie a sânului permisă este cea lactată, în momentul în care alăptezi un copil pe care l-ai născut. Orice altceva trebuie să alarmeze femeia şi există modalităţi de investigare foarte multe şi complexe. Dar ce este foarte important este ca pacienta să vină la medic- e cel mai mic lucru pe care îl poate face şi care îi poate salva viaţa", conchide medicul specialist Camelia Todică.
