Dacă am analiza tot ce se găseşte pe rafturile magazinelor şi ne sunt prezentate ca alimente care să ne menţină starea de sănătate în parametri, probabil că ne-am lua lumea în cap. Despre ce trebuie să mâncăm şi cum, am stat de vorbă cu medicul Cornel Saradan de la Direcţia de Sănătate Publică Botoşani. Dincolo de rigorile unei alimentaţii sănătoase, medicul botoşănean punctează spre final, în loc de concluzie: "Copilul poate să mănânce cât vrea, dar să facă sport pe măsură".
"Trebuie să avem o alimentaţie diversificată, să mâncăm din fiecare grupă de alimente şi să fie echilibrată, deci să nu mâncăm în exces glucide, adică zaharuri, sau în exces lipide, adică grăsimi, sau în exces proteine- carne sau alte produse de acest gen", spune Cornel Saradan.
Piramida buclucaşă
Ca părinte, putem transforma lecţia de alimentaţie sănătoasă desenându-i copilului o piramidă colorată! La parterul piramidei alimentare sănătoase avem aşa numitele cereale: pâine, paste făinoase, orez chiar şi cartofi, care intră în această grupă deşi nu sunt cereale. Continuăm aventura în piramidă: la etajul I se află fructele şi legumele.
"O porţie de fructe înseamnă un măr de mărime mijlocie. O legumă- un morcov de mărime mijlocie. Din fructe şi legume trebuie să mâncăm cinci porţii pe zi. Urmează etajul II, cu lapte şi produse lactate şi, pe de altă parte, peşte, carne, ouă, adică produse animale bogate în proteine. Şi acestea sunt importante pentru că ele conţin proteine cu aminoacizi esenţiali, importante pentru creşterea în special a copiilor, dar atenţie la calitatea acestor produse. În vârful acestei piramide a alimentaţiei sănătoase se află sarea, zahărul şi grăsimile. Din acestea- cât mai puţintel", explică medicul Cornel Saradan.
Carnea pentru masa de Crăciun şi ce mâncăm până atunci!
Mai sunt două săptămâni până la Crăciun, un post care a avut şi "dezlegări la peşte", dar urmează sărbătorile şi ne găsim în faţa marii încercări: cum alegem peştele sau carnea roşie? Aici se cuvine o explicaţie în privinţa sursei cărnii pe care o consumăm. De exemplu, este o mare diferenţă între peştele de acvacultură, crescut în bazine şi hrănit artificial, şi cel pescuit din mediul lui natural. Porcul trebuie să fie crescut într-un loc curat, să nu fi existat riscul de a fi mâncat şobolani morţi, pentru că este cunoscut faptul că porcul mănâncă orice.
"Aici intervine riscul contaminării cu trichinella, iar noi, ca să cumpărăm mai ieftin, nu mai solicităm o analiză a cărnii de la medicul veterinar şi atunci ne îmbolnăvim de trichineloză", precizează medicul specialist. De asemenea, produsele pe care le cumpărăm din supermarketuri trebuie să aibă ambalajul intact, să nu aibă fisuri sau rupturi.
În plus, trebuie urmărit termenul de valabilitate şi eticheta produsului. Carnea poate fi veche, cu miros, putem observa că se întinde salamul sau că ambalajul lui pare lipicios. Nu vă lăsaţi păcăliţi de aspectul produselor pentru că există conservanţi şi coloranţi, unii sunt permişi de legislaţie, dar într-o anumită cantitate.
Dacă remarcăm altceva, ne putem adresa Direcţiei de Sănătate Publică. "Deocamdată noi nu am primit sesizări privind produse suspecte dar trebuie să fim foarte atenţi, şi nu neapărat în magazine, acolo unde controalele sunt destul de frecvente, ci în piaţă, atunci când cumpărăm de la particulari. De exemplu, laptele trebuie fiert pentru că astfel se distrug microbii", susţine Cornel Saradan.
Sfaturi pentru pofticioşi: o bomboană înseamnă 2 minute de alergare
Revenind la copiii "pofticioşi", care mănâncă mult şi nu doar ceea ce trebuie, medicul Cornel Saradan are un sfat general valabil:
"Copilul poate să mănânce cât vrea, dar să facă sport pe măsură. După mine, activitatea fizică este un pilon mai important al sănătăţii decât alimentaţia. Or punctul slab este aici- nu se face suficientă mişcare. Mâncăm, avem grijă de alimentaţie, cu mese, gustări, ciuguleli între mese, mai bem şi o băutură răcoritoare, dar sport nu mai facem pentru că stăm la calculator. Pe de altă parte, dacă observăm la noi tendinţa de a ne îngrăşa, încercăm sa facem corecţiile necesare din timp, să nu ajungem obezi", spune Cornel Saradan.
Lecţia de matematică zaharisită
Doctorul zilei explică într-un mod interesant conţinutul de zahăr în dulciurile pe care le consumăm zilnic. De exemplu, în cremele de ciocolată tartinabile de 250 g se găseşte 40% zahăr.
"Asta înseamnă 100 g, adică, mai clar, 20 de linguriţe de zahăr. Luaţi un borcan gol şi puneţi în el zahăr cu linguriţa. Număraţi de 20 de ori. Apoi daţi-l copilului să-l mănânce gol. E acelaşi lucru. Ştiţi ce mai conţin cremele tartinabile? Margarină cât cuprinde. Iar conţinutul de cacao reprezintă doar 8%, informaţie scrisă mărunt-mărunt pe etichetă. Deci, când luaţi din frigider o cremă cu cacao, nu faceţi decât să ungeţi copiilor pe pâine nişte margarină cu zahăr. O categorie largă de dulciuri sunt biscuiţii cu umplutură, unii mai pufoşi, alţii mai crocanţi. Pe etichetă sunt desenate fructele din care e făcută crema, dar imaginea este mincinoasă. În aceşti biscuiţi nu există nicio urmă de fructe. Am analizat nişte biscuiţi cu zmeură, foarte răspândiţi. Au 360 kcal/100 g, enorm din punct de vedere caloric, înlocuind un prânz cu mâncare adevărată. La aceşti biscuiţi, peste 50% din compoziţie este zahăr. Un singur pachet conţine 60 g de zaharuri (sirop de porumb), adică 12 linguriţe pe care un copil le ronţăie în câteva minute. Crema e făcută din suc concentrat, deci nu din fructe. Apoi urmează aditivii: acid citric (potenţează efectul conservanţilor şi determină vioiciune, hiperactivitate), acid malic (un E foarte păcătos), carmin (colorant extras din insecte), agenţi de afânare şi alte E-uri".
Croissant-ul, vedeta bombelor calorice
Croissant-ele, pe care copiii le îngurgitează mai ales la şcoală pe post de pacheţel, sunt ca bombele artizanale. Încap în buzunar şi au efect devastator. Un singur croissant conţine 30 de grame de zahăr (6 linguriţe). Un copil îl înfulecă în cel mult un minut. Un croissant are 380 kcal/100 g. E doar aluat şi zahăr, niciun aport nutritiv. În această faună, ruladele cu cremă sunt considerate printre cele mai sinistre dulciuri. Se vând în bucăţi de 500 g, iar 50% e numai zahăr. Mai sunt şi drajeurile, pe a căror etichete scrie "arome natural identice", adică un mod foarte complicat de-a spune că, de fapt, sunt artificiale. Au E-uri şi mult temutul colorant azoic, obţinut din sinteză chimică pură. Are culoare galbenă şi e un mare duşman al omului, toată literatura de specialitate imputându-i efectul cancerigen. Mai există şi tot felul de prăjiturele împachetate în staniol colorat. Se vând la 50 g, adică două guri şi-ai încheiat socoteala. Peste 50% din conţinut e zahăr şi au 440 kcal/100 g, adică tot "bombe calorice". Mai conţin umectanţi şi pe o etichetă a apărut propilen-glicolul, nimic altceva decât substanţa folosită ca antigel de maşină, se arată în articolul citat.
Oricum decidem să ne creştem copiii sau să ne alimentăm pe noi înşine, să ţinem cont măcar de moderaţie şi de varietate iar fiecare masă copioasă, cu sau fără E-uri, să fie urmată de mişcare.
