Trei sferturi din cancerele genitale se localizează pe colul uterin, 15% la nivelul uterului iar restul la ovar, trompa uterină, vulvă şi vagin. Despre cancerul de sferă genitală am stat de vorbă cu medicul primar ginecolog Gina Puflea, coordonatorul Secţiei de Obstetrică- Ginecologie din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani.
"Pentru cancerele genitale, simptomatologia este comună: în primul rând apare acea sângerare anormală. Şi mai este o trăsătură comună: nu dă durere, de aceea este descoperit tardiv, aceasta fiind marea capcană a cancerelor de sferă genitală. Sângerarea anormală poată apărea la menstruaţie, fie mai abundantă, cu cheaguri, fie sângerări inter-menstruale. Pe lângă aceste sângerări, mai poate apărea sângerarea după contactul sexual. Aceasta este semnalul de alarmă foarte ilustrativ pentru neoplaziile de sferă vaginală. Poată apărea şi pe o inflamaţie banală a colului, dar în 90% din cazuri, în spatele acestei sângerări se ascunde o neoplazie", explică medicul Gina Puflea.
Nu există o vârstă la care cancerele să-şi facă apariţia, mai ales că, în ultima perioadă, au o frecvenţă destul de crescută în rândul tinerelor. Interesant este ştiinţa a reuşit să afle cauza unui singur tip de cancer genital, fiind vorba de cel uterin, dat de virusul Papilloma uman.
"Acest virus este extrem de activ şi mai mult, are nişte tulpini extrem de ciudate şi virulente, la care infestarea are loc acum, iar neoplazia poată apărea peste 15 ani. Dar şi sunt şi tulpini care determină apariţia neoplaziei într-un an- doi, cu supravieţuire redusă, care nu răspund nici la radioterapie, nici la hormonoterapie", susţine medicul specialist.
În general, cancerele se relevă la menopauză, atunci când are loc scăderea estrogenilor, prin anumite terapii de substituţie sau pur şi simplu prin lipsa de dispensarizare.
Despre endometru
De exemplu, cancerul de endometru. Endrometrul este mucoasa care căptuşeşte faţa internă a uterului. Endometrul suferă modificări pe toata durata vieţii femeii. În cursul ciclului menstrual, sub influenţa secreţiei hormonale, el se îngroaşă pentru a pregăti o eventuala nidaţie a oului şi pentru a-i asigura nutriţia. În absenţa fecundaţiei, stratul superficial al endometrului se dezlipeşte şi este eliminat, formând scurgerile menstruale. După menopauză, endometrul se atrofiază, iar ciclul menstrual este întrerupt. Endometrul poate fi sediul unei inflamaţii denumită endometrita, al polipilor sau al unui cancer.
"La femeile obeze există o predispoziţie a cancerului de endometru. Există acele patru asocieri: femeie obeză, hipertensivă, cu diabet, şi te aştepţi automat să-i găseşti cancerul de endometru pentru că de regulă se asociază. Şi cum la noi obezitatea a devenit o problemă de actualitate, toate pacientele obeze trebuie urmărite. La menopauză, celulele adipoase sunt precursori în suprarenală care acţionează asupra lor şi determină formarea estrogenului. E ca şi cum i-ar fi crescut un ovar la menopauză. Şi atunci acel estrogen de sinteză, pe ţesutul adipos, acţionează şi determină neoplasmul", spune Gina Puflea.
Cancerul vaginal, simptome şi diagnostic
Cancerul vaginal este caracterizat prin formarea unor celule maligne în vagin. Descoperit la timp, poate fi tratat. Există două tipuri de cancer vaginal: carcinom cu celule scuamoase și adenocarcinomul. Carcinomul cu celule scuamoase se formează în celulele subțiri din vagin și se răspândește încet. De obicei, nu ajunge la alte organe, însă în cazuri rare poate afecta plămânii și ficatul. Este cel mai comun tip de cancer vaginal și apare în rândul femeilor peste 60 de ani. Adenocarcinomul apare în celulele glandulare, care secretă fluidele, și se răspândește spre plămâni și nodulii limfatici. Apare, de obicei, la femeile de 30 de ani sau chiar mai tinere.
"Primul simptom este sângerarea, al doilea este acea scurgere, leucoree, purulentă şi fetidă (ce miroase foarte urât, n.r.), durerea care poată să apară ca o arsură şi este constantă sau durerea după contactul sexual. Dacă cancerul vaginal este localizat pe peretele anterior, care vine în contact cu vezica urinară, poate da hematurie, adică urină cu sânge. Dacă este localizat pe peretele posterior, care vine în contact cu rectul sau cu colonul, poate da rectoragie sau probleme de defecaţie", explică Gina Puflea.
"Neoplazia poate fi descoperită întâmplător"
Dacă ne referim la cancerul vaginal "de novo" sau primordial, aceast afecţiune este foarte rară, până în 3% din cancerele genitale. Poate debuta la menopauză dar şi pe acest Papilloma virus uman la femeile cu vârstă tânără.
"Cauza nu a fost identificată, dar HPV-ul este incriminat, la fel şi naşterile multiple cu microtraumatisme pot predispune la neoplazia vaginală, dar mai este şi cancerul vaginal ca şi localizare secundară pentru un cancer de entometru, de ovar, pentru că se merge pe metastazare din aproape în aproape. Neoplazia poate fi descoperită întâmplător, la un consult, atunci când se observă o zonă ca o rană ori are o formă schiroasă, care se retractă la tuşeul vaginal, sau în urma prezentării la medic în urma simptomatologiei: durere, sângerare, hematurie sau rectoragie. Testul Babeş- Papanicolau ne permite să inspectăm colul uterin şi vaginul. Urmează apoi celelalte investigaţii care indică dacă există metastaze", precizează medicul specialist.
Consultul ginecologic, obligatoriu după începerea vieţii sexuale
Esenţial pentru femei este consultul ginecologic, cu sau fără simptomatologie, măcar pentru a fi convinse că totul este în ordine şi că nu trebuie să-şi facă griji.
Orice femeie care şi-a început viaţa sexuală trebuie să-şi facă un consult la un an după acel moment, iar ulterior tot la un an. În menopauză, măcar la un an şi jumătate- doi ani, în condiţiile în care are trei cito-teste normale. Dacă citotestele nu sunt normale, atunci consultul trebuie să fie măcar la un an. Citotestul, Babeş- Papanicolau, este un test predictiv, nu doare şi care permite medicului specialist să recolteze celule de la nivelul colului uterin şi a mucoasei vaginale, iar medicul anatomo-patolog îl studiază şi remarcă dacă există o normalitate sau dacă apare o anormalitate în structura celulelor.
Testul Babeş- Papanicolau este gratuit şi se poate face în Secţia de Obstetrică- Ginecologie, cu trimitere de la medicul de familie. Potrivit unei statistici a Direcţiei de Sănătate Publică, anul trecut, 2.808 botoşănence şi-au făcut testul gratuit, iar în cazul a 96 dintre ele au fost evidenţiate anomalii ale celulelor epiteliale şi glandulare.
Grupele de vârste ale femeilor testate pozitiv sunt diferite, opt dintre ele având între 25- 29 de ani, 14 femei având între 35 şi 39 de ani, alte 14 sunt din grupa de vârstă 40- 44 de ani, respectiv 45 şi 49 de ani, iar cinci din grupa 60- 64 de ani.
O altă statistică, a Secţiei Oncologie din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani arată că, în ultimii ani, cancerul de col uterin a afvut o incidenţă similară tuturor celorlalte tipuri de cancer genital. De exemplu, în acest an, la 63 de neoplazii de col, s-au înregistrat 68 de neoplazii de sferă genitală, ce includ cancerul de endometru, de ovar, vaginal. În 2014, s-au înregistrat 90 de cancere de col şi 99 de cancere genitale, altele decât cele de col. În 2013, proporţia a fost de 81 la 81, iar în anul 2012, de 88 de cancere de col la 94 de alte cancere genitale.
