Aţi căzut pe gheaţă? Nu vă gândiţi că traumatismul căpătat va trece de la sine, ci căutaţi de urgenţă ajutor medical, pentru a evita suferinţe ulterioare. Consumaţi băuturi alcoolice în exces şi mai rar mâncare? Ar fi bine să schimbaţi raportul, pentru că pe termen lung aceste excese vă vor afecta şi densitatea osoasă, fapt ce vă va provoca dureri cumplite. Purtaţi o încălţăminte care să strânge degetele? Renunţaţi la ea pentru că monturile şi nodulii dureroşi vă vor crea probleme medicale greu de tratat.
Ce facem atunci când ni se întâmplă nouă, botoşănenilor, să fim victimele gheţii şi, îndureraţi, să avem nevoie de ajutor medical? Despre "suferinţele gheţii" sau ale neatenţiei ne explică medicul Radu Malancea, şeful Secţiei Ortopedie- Traumatologie din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani.
"În această perioadă discutăm de alunecări, căderi accidentale- mai frecvente decât în perioada caldă- uscată. Riscul de fracturi, mai ales la nivelul articulaţiei pumnului şi la nivelul gleznei, este mai mare, iar populaţie trebuie să ştie că în cazul unei căderi accidentale are de urmărit câteva aspecte locale în zona dureroasă. Cazi pe mână, spui în primă fază că nu e mare lucru, poţi mişca mâna. Dar imediat după cădere organismul intră întră într-o stare de agitaţie, o descărcare de adrenalină şi apare senzaţia de anestezie, bolnavul se ridică şi se duce acasă liniştit. Dar a doua zi dimineaţă apar durerile violente", explică medicul Radu Malancea.
Mai bine să vii degeaba la spital decât să nu vii şi să se întâmple o nenorocire!
Instinctiv, atunci când ne doare, flexăm mâna sau piciorul lovit, însă medicul specialist ne recomandă să evităm acest lucru.
"Se mai întâmplă ca omul să găsească un prieten priceput căruia îi cere să-i tragă umărul la loc, sau mâna sau piciorul. Sunt manevrele cele mai păguboase şi mai riscante pentru că în momentul respectiv se poate înţepa o arteră, se poate înţepa un nerv, se poate elonga un nerv şi pot apărea complicaţii mai mari, mai ales la nivelul umărului. Chiar dacă uneori este o reacţie de aversiune sau de respingere a asistenţei medicale, de preferat este ca pacientul să vină la Unitatea de Primiri Urgenţe pentru un consult simplu clinic. Mai bine să vii degeaba decât să nu vii şi să se întâmple o nenorocire. Pentru că orice traumatism, cu cât este mai vechi cu atât este mai greu de tratat sau pot apărea complicaţii suplimentare. Numai dacă persoanele abilitate pentru examinare spun că nu e nimic, atunci poţi să stai liniştit", afirmă specialistul ortoped.
De asemenea, la locul accidentului, de exemplu, este recomandat ca persoanele neavizate să nu facă manevre bruşte, manevre pe care nu le cunosc sau despre care parcă au auzit pe undeva pentru că pot cauza daune mult mai mari.
"În momentul respectiv, chiar dacă e un membru inferior, nu mai calci pe el ci vii la spital. Dacă e un membru superior, nu îl mai încarci cu greutate, nu-l supui la lovituri şi iar, vii la spital! Niciodată n-o să vedem un cadru medical de pe ambulanţă că face manevre la nivelul unui membru care are suspiciune de fractură. Îl imobilizează şi îl aduc la spital. Ei nu fac manevre pentru că nu sunt abilitaţi. Momentul prezentării la spital trebuie să fie cît mai rapid faţă de momentul accidentării. Cu cât se amână, că spui că nu ai nimic, nu este bine. Oriunde s-ar întâmpla în ţara asta, există un sistem de apelare a ambulanţei şi există o secţie de ortopedie- traumatologie. Dacă vorbim de accidentele rutiere sau de fracturi, atunci când vezi că o gambă are mişcări anormale, nu le prea poţi lăsa la voia întâmplării... Cel mai bine să se prezinte la o unitate medicală", adaugă Radu Malancea.
Întotdeauna la bătrâneţe plătim păcatele tinereţii
Cât despre modernitatea care şi-a pus amprenta până şi asupra structurii noastre osoase, medicul specialist admite că în ultimii ani a descoperit unele anomalii.
"Nu vorbim de patologie, ci vorbim de adultul tânăr şi adultul bătrân. Tânărul este în plină formare, cu o alimentaţie mult mai diversificată şi echilibrată, bazată pe proteine în mare parte. Dar la vârsnici, mai ales la femei după menopauză dar şi la bărbaţi după 65- 70 de ani, apare osteoporoza. Osteoporoza poate fi cauzată de obiceiuri alimentare necorespunzătoare din tinereţe. Eu ca ortoped- traumatolog sunt împotriva alimentaţiei vegane sau vegetariene pentru că am văzut foarte multe cazuri cu osteoporoză serioasă, chiar netratabilă, la cei cu alimentaţie bazată pe vegetale. Pe de altă parte, deşi nu vreau să intru în contradicţie cu normele religioase, trebuie să spunem că şi posturile lungi duc la osteoporoză. Şi nu o spun eu, ci ne arată rezultatele, atât ale experienţei mele profesionale cât şi ale studiilor la nivel mondial: lipsa proteinei animale pe o perioadă lungă de timp duce la scăderea densităţii osoase, implicit la osteoporoză. Acesta este un fapt clar, bine demonstrat, nu spun nimic nou. Pe lângă asta, întotdeauna la bătrâneţe, plătim păcatele tinereţii, vorbind de consumatorii cronici de alcool care preferă să bea rachiu de proastă calitate decât să mănânce şi, la fel, avem o structură osoasă, la vârste mult mai tinere decât cei cu alimentaţie vegetariană, la care apare osteoporoza, printr-o inaniţie cronică şi o suprasolicitare a ficatului care nu mai poate procesa proteinele necesare organismului", afirmă Radu Malancea.
Abandonaţi încălţămintea incomodă!
Şi dacă tot vorbim de sănătatea piciorului şi despre cum am putea să-i asigurăm un minim confort, pentru că, nu-i aşa, trebuie să ne poarte până la finalul vieţii noastre, l-am întrebat pe Radu Malancea şi despre efectele purtării unui pantof, a unui bocanc necorespunzător.
"Creează un conflict major în articulaţiile metatarsofalangiene, adică la baza degetelor, deformează nişte ligamente, nişte "chingi" care ne dau forma piciorului şi automat, forţând acele ligamente să stea în poziţii vicioase, ele în timp suferă nişte deformări. Astfel pot apărea, pe lângă monturile clasice, leziuni ale nervilor interdigitali, intermetatarsieni, şi asta din cauza unei încălţăminte necorespunzătoare. Pot apărea aceşti noduli foarte dureroşi şi foarte greu de tratat. Şi monturile, în general, apar şi din cauza unui obicei prost, de a purta o încălţăminte improprie pentru piciorul respectiv, dar există metode diferite de corecţie, inclusiv chirurgicală, cu rezultate pe termen lung", explică Radu Malancea.
Concluzionând, ne putem păstra sănătatea membrelor evitând deplasările în perioadele cât afară gheaţa este din belşug. Astfel, nu doar că ne ferim de disconfortul purtării unui ghips, dar şi de efectele pe termen lung pentru că este ştiut faptul că un os rupt sau fisurat va suferi şi va da dureri atât la schimbările de sezon cât şi în cazul efortului fizic prelungit.
