Procurorii au luat o decizie fără precedent! Nouă pacienţi sau rude ale unor bolnavi au dat cu subsemnatul la Parchet, toţi fiind puşi sub acuzare, oficial, pentru dare de mită. Este pentru prima dată când cazul unui medic acuzat de corupţie are ramificaţii atât de adânci, inclusiv în rândul pacienţilor care „omenesc” cadrele medicale. Teoria juridică relevă că, dacă au probe, anchetatorii pot acuza de mită orice pacient care este de acord să ofere mită doctorului, fără a face un denunţ înainte de a fi acuzat.
Ofensiva împotriva corupţiei din sistemul sanitar ajunge la un nou nivel după ce procurorii ieşeni au extins dosarul unui cunoscut chirurg din Iaşi. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi au pus sub acuzare nu mai puţin de nouă ieşeni care au fost de acord să îi ofere bani necuveniţi chirurgului Eugen Bitere, de la Spitalul de Boli Cardiovasculare (ICBV) Iaşi. Cei nouă sunt fie foşti pacienţi, fie aparţinători ai unor bolnavi care au fost trataţi, în trecut, de către doctorul Bitere şi care ar fi oferit sau intermediat oferirea unor mite medicului. Cinci dintre cei nouă au chiar calitatea de „inculpat“ în dosar: Adriana P., Maria F., Gheorghe P., Maria P. şi Vasile G. Ceilalţi cinci, Iustina T., Dumitru T., Aurelia N. şi Ioan T., au calitatea de „suspect“.
Cum au ajuns pacienţii inculpaţi
Chirurgul cardiolog Eugen Bitere este cercetat în prezent pentru comiterea a 11 fapte de luare de mită, potrivit unor surse judiciare. Până acum două zile, doctorul a fost arestat preventiv, el fiind plasat în arest la domiciliu ca urmare a unei decizii luate de către Curtea de Apel Iaşi, care a întors decizia Tribunalului, de săptămâna trecută, prin care se prelungea arestul preventiv impus în data de 14 iulie doctorului.
Unul dintre pacienţii puşi sub acuzare de Parchet în acest caz este Gheorghe P., un bărbat care ar fi fost de acord să îi ofere o mită de 4.500 de lei chirurgului. Banii ar fi fost daţi pentru ca fratele lui Gheorghe P. să fie operat la inimă. Potrivit unor surse judiciare, Parchetul a adunat probe că mita din acest caz ar fi fost pretinsă de doctor în luna aprilie şi acordată efectiv în luna mai 2017, după operaţie. Gheorghe P. a fost pus sub acuzare deoarece nu a făcut denunţ atunci când i s-ar fi cerut şpagă.
O faptă similară este cea a pacientei Maria F., care i-ar fi oferit doctorului suma de 1.300 de euro, după ce acesta ceruse, în primă fază, 1.500 de euro. Banii ar fi fost daţi, de asemenea, pentru o intervenţie chirurgicală la care femeia a fost supusă.
Ce spune legea
Strict procedural, atunci când sunt probe, orice pacient care este de acord să ofere mită unui cadru medical poate fi pus sub acuzare şi condamnat. Legea nu prevede absolvirea celor care oferă mitele pentru a-şi salva viaţa proprie sau viaţa unui apropiat, însă judecătorul - în măsura în care se ajunge în instanţă - poate ţine cont de aceste aspecte atunci când stabileşte sentinţa. Omeneşte, este normal să facem diferenţă între un mituitor care dă mită pentru a „frauda“ sistemul, cum ar fi cel ce dă bani pentru o notă mai bună la un concurs de angajare, să spunem, şi cineva care dă mită poate pentru a spera să-şi salveze viaţa. Pentru a fi siguri că nu ajung să dea cu subsemnatul la Parchet atunci când sunt de acord să ofere bani necuvenţi cadrelor medicale, pacienţii au o singură opţiune. „Pentru a opera cauza de nepedepsire specifică unora dintre infracţiunile de corupţie, trebuie ca mituitorul sau cumpărătorul de influenţă să denunţe faptele, cu îndeplinirea condiţiilor instituţiei denunţului, înainte ca organele de urmărire penală să se fi sesizat cu privire la faptele denunţate“, a explicat avocatul Olivian Moroşanu, din cadrul Baroului Iaşi. Cu alte cuvinte, în cazul pacienţilor lui Bitere ce au fost puşi sub acuzare, aceştia i-au oferit bani în timp ce acesta era în vizorul autorităţilor, surse judiciare precizând că în acest caz s-au folosit inclusiv tehnici de supraveghere a doctorului.
Citeste mai mult în Ziarul de Iași...
