Anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice tratate de specialiști în timpul pandemiei de SRAS-CoV-2. Alături de acestea, tulburările psihotice, dependențele, tulburările de somn și tulburările de alimentație întregesc cercul cazurilor psihiatrice observate atât în infecția acută cu SARS-CoV-2, cât și în perioada post-COVID.
„La un an de la debutul pandemiei de coronavirus putem spune că acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanșat în rândul populației o stare de anxietate manifestată prin apariția atacurilor de panică, a senzației de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariția stărilor de neliniște interioară sau a insomniilor. Această simptomatologie este prezentă nu doar la pacienții anterior diagnosticați cu o tulburare psihiatrică, ci și la persoanele care nu au mai accesat serviciile de sănătate mintală”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru și director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Sentimentele de neputință și neajutorare, tulburările de somn și cele de alimentație, contractura continuă, frica legată de necunoașterea evoluției infecției cu SARS-CoV-2 pe termen mediu și lung sunt simptome frecvent întâlnite în perioada pandemică.
„Creșterea numărului de cazuri de infectare, precum și creșterea numărului de decese au agravat simptomatologia anxioasă, iar aproximativ 25% din aceste cazuri au evoluat spre tulburări depresive, accentuându-se astfel starea afectivă negativă, tendința de izolare socială (întreținută și de recomandările de distanțare socială), apariția gândurilor obsesive privind îmbolnăvirea sau chiar decesul postinfectare, tulburările de somn de tipul insomniilor, creșterea sau scăderea poftei de mâncare, creșterea sau scăderea în greutate”, spune dr. Prepeliță.
Simptomatologia este întreținută și de recomandările medicale din timpul pandemiei, precum și de factorii socio-profesionali și economici și stilul de viață (fumatul, abuzul de alcool sau droguri, alimentația).
S-a observat o creștere de aproximativ 30% a cazurilor noi de anxietate și depresie față de perioada anterioară pandemiei. Atât ambulatoriile psihiatrice, cât și spitalele de profil și cabinetele psihologice și de psihoterapie au fost asaltate în toată această perioadă de pacienți care prezentau simptomele amintite.
„În ceea ce privește consumul de alcool și/sau de droguri, s-a observat, de asemenea, o creștere cu 40% a cazurilor, atât ca factor ce însoțește depresia, cât și ca tulburare singulară, manifestându-se pentru unii indivizi ca o refulare a frustrărilor adunate în toată perioada de restricții”, afirmă directorul medical al Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Tulburările de somn sunt prezente atât pe perioada infecției acute cu SARS-CoV-2, cât și postvindecare.
Din cauza afectării vasculare din infecția cu noul coronavirus, apariția accidentelor vasculare cerebrale ischemice au agravat tulburările neurocognitive de tip demențial la pacienții diagnosticați anterior.
„Pacienții cu tulburări cognitive post-COVID vor trebui monitorizați atât în serviciile de sănătate mintală pentru a încetini evoluția tulburării, cât și în serviciile de medicină internă, cardiologie, neurologie și medicină de familie”, declară dr. Raluca Prepeliță.
Tratamentul anxietății și depresiei depinde de gradul de gravitate și se împarte în tratament psihoterapic, tratament medicamentos și dubla colaborare psihoterapeut – medic psihiatru. Durata tratamentului medicamentos diferă în funcție de fiecare caz în parte și este stabilită de către medicul curant psihiatru. „Pe lângă medicație, psihoterapia individuală aduce un beneficiu pacientului, putând fi continuată și după întreruperea tratamentului medicamentos. Susținerea din partea membrilor familiei, a prietenilor și chiar a preotului întăresc travaliul terapeutic, fiind de un real folos pacientului”, concluzionează dr. Raluca Prepeliță, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
