Depresia la adolescenți nu trebuie să ne surprindă. 350 de milioane de persoane la nivel mondial suferă de depresie; așa spune un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. În România, incidența acestei boli este de circa 5%, cu peste 900.000 de cazuri diagnosticate anual. Psihologii din România spun că și numărul adolescenților depresivi este în creștere.

 

La ce trebuie să fie atenți părinții?
 

 

Depresia nu este mereu la fel, uneori adolescenții sunt nervoși și lipsiți de răbdare. Alteori, par fericiți, dar refuză să petreacă timp cu familia sau prietenii. Dacă evitarea familiei poate părea firească la adolescenți, de neînțeles este evitarea anturajului, a prietenilor de aceeași vârstă. Adolescenții pot părea indiferenți; de fapt, depresia îi face să pară așa, pentru că estompează toate sentimentele. Nivelul scăzut de dopamină din creier este responsabil de acest fapt.

 

 

Depresia anulează orice bucurie din acțiunile care odată îi făceau tânărului plăcere. Fiți atenți la adolescenții care își anulează planurile sau caută scuze ca să nu mai participe la evenimente care le plăceau.

 

 

Depresia aduce cu sine oboseală, chiar dacă oamenii dorm suficient de mult.

 

 

Depresia se reflectă de multe ori prin dureri fizice cum ar fi: dureri de cap, migrene inexplicabile, dureri de spate, de burtă, de încheieturi.

 

 

Sentimentul de a fi fără speranță sau neajutorat, de a avea un respect de sine scăzut se asociază depresiei și are efect atât de mare încât adolescentul renunță la prieteni, la școală sau la lucruri cu adevărat importante.

 

 

Depresia poate să-i facă pe adolescenți hiperactivi, agitați, la fel cum poate încetini mișcările și discursul.

 

 

Depresia nu consumă doar energia fizică a adolescentului, ci și pe cea mentală. Adolescenții depresivi au probleme de concentrare, de memorie sau de luare a deciziilor. Gândirea înceată înseamnă că nu-și mai pot aduna gândurile, iar acest lucru afectează chiar și limbajul.

 

 

Nu e nimic în neregulă cu a vrea să fii singur, dar când adolescentul chiar pare să se retragă din lume, înseamnă că are probleme. Pur și simplu, oamenii și prezența lor nu-i mai aduc bucurie. Sau pentru că a obosit să se tot prefacă zâmbitor și fericit, refuză compania. Depresia îi convinge pe cei suferinzi că sunt și o povară pentru cei din jur și că ar fi mai bine să păstreze pentru ei ceea ce simt.

 

 

Cam 40% dintre adolescenții depresivi suferă de hipersomnie, ceea ce înseamnă somn în exces. Depresia îi face pe oameni să doarmă mai mult sau să se trezească mult prea devreme și să nu mai poată adormi.

 

 

Depresia creează un sentiment de gol, de vid, pe care adolescenții caută să-l umple cu mâncare. Dar, în același mod, depresia poate și diminua pofta de mâncare.

 

Depresia aduce cu sine gândire neclară, energie în scădere și dificultăți de concentrare. Toate acestea îi împiedică pe adolescenți să se concentreze asupra studiului, iar rezultatele școlare proaste nu întârzie să apară.

 

Depresia înseamnă mai mult decât tristețe, este imposibilitatea de a mai simți bucurie. Este un sentiment confuz și înfricoșător. De multe ori, ca să-și distragă atenția de la ceea ce simt, adolescenții recurg la comportamente riscante. Ar putea sa continue un  astfel de comportament dacă le-a plăcut: ar putea să consume alcool, să lipsească de la școală, să joace jocuri de noroc, să mănânce prea mult.

 

 

Durerea fizică și cea emoțională au aceleași căi de transmitere în creier. Când durerea emoțională devine prea puternică, autoagresiunea fizică este singurul mod de eliberare de cea mentală. Adolescenții nu fac asta ca să impresioneze sau să controleze oamenii din jurul lor, ci își doresc de fapt să se poată opri.

 

Ce trebuie să facem?
 

Autoarea are câteva recomandări pentru părinții adolescenților depresivi:

 

Ajutați-i să se conecteze cu tineri de vârsta lor
 

Ar putea fi dificil să găsiți astfel de prieteni. Nu trebuie neapărat să fie dintre colegii de școală, de multe ori tinerii intră în conflicte la școală. Copiii trebuie să știe că școala nu este mereu cel mai plăcut mediu, că sunt alte medii în care oamenii sunt mai relaxați și nu există atâta presiune și competiție.

 

Încurajați copilul să participe la activități de grup, găsiți tineri care să aibă interese comune cu copilul dumneavoastră. Ar putea încerca cursuri de teatru, sporturi de grup, cursuri de pictură sau desen. S-ar putea să fie dificil, depresia poate fi copleșitoare. Arătați-i copilului că trebuie doar să acorde o șansă activităților și să încerce, pentru că ar putea găsi oameni care să-i accepte și să-i iubească.

 

 

Studiile recente au ajuns la concluzia că depresia poate fi redusă cu până la 40% în două săptămâni, printr-o combinație de 30 de minute de mindful meditation și 30 de minute de exerciții (bicicletă fixă) de două ori pe săptămână. Dacă nu vor să facă sport, trimiteți copilul cu câinele la plimbare. Există și aplicații pentru mobil pentru adolescenți depresivi, care îi învață cum să mediteze.

 

 

Ajutați-i să-și formeze o idee realistă despre ceea ce înseamnă frumusețea. Copiii au de obicei o percepție greșită asupra a ceea ce este frumusețea fizică.  Încercați să-i învățați că frumusețea are mai multe versiuni.

 

 

Cercetări recente au arătat că adolescenții care petrec mai mult de patru ore pe zi jucându-se pe calculator sunt mai vulnerabili la depresie. Puteți transforma riscul în beneficiu, lăsându-l să joace jocuri pe calculator cu prietenii. Când se joacă online, prietenii vorbesc între ei și le e mai ușor să socializeze în viața reală.

 

 

Sigur că uneori comportamentul adolescentin este dezastruos, dar chiar și așa puteți să le spuneți cât apreciați faptul că vă cer ajutorul sau că reușesc să învețe din experiență.

 

 

Adolescenții caută protecția părinților, dar, în același timp, țelul adolescenței este separarea de familie sau începutul acestui proces. Chiar dacă vă este greu, trebuie să le respectați dorința de autonomie și independență.

 

 

Există atât de multe versiuni ale normalului, a felului în care definesc ei „normalul”, iar ele se vor schimba pe măsură ce copilul crește și se maturizează. Cu cât vă adaptați mai repede la aceste schimbări, cu atât mai bine veți comunica. Trebuie să vă bazați pe instinct, dar puneți întrebări ca să vă lămuriți, fără să deveniți foarte insistenți.

 

 

Țineți minte că nu au nevoie să fie reparați, nimănui dintre noi nu i-ar plăcea să fie văzut ca o problemă ce are nevoie să fie reparată. Ascultați-i cu inima deschisă și fără să îi judecați. Oferiți-le ocazii fără să-i criticați, în loc să-i criticați că nu fac mișcare, invitați-i să vă însoțească la plimbare cu cățelul.

 

Adolescența are perioade bune și perioade mai rele, majoritatea adolescenților le depășesc relativ ușor cu ajutorul familiei. Când nu reușesc, iar problemele par să se acutizeze, este bine să vă adresați unui psiholog pentru consiliere. Acesta va ști dacă este cazul să vă direcționeze către un medic psihiatru.