Direcția de Sănătate Publică (DSP) derulează, în aprilie, activități de promovare a imunizării copiilor împotriva bolilor infecțioase, în cadrul campaniei naționale „Luna vaccinării”. Cadrele medicale atrag atenția asupra importanței parcurgerii schemei recomandate de vaccinare încă din primele ore de viață, precizând că există posibilitatea recuperării dozelor restante și la maturitate.
Medicii spun că vaccinarea la vârste fragede protejează oamenii împotriva bolilor infecțioase grave, care pun viața în pericol, cum ar fi difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, oreionul, rubeola, boala pneumococică invazivă și poliomielita.
„Era o afirmație celebră că, după apa potabilă, curent, vaccinul ar salva cele mai multe vieți din istorie. În continuare reprezintă una dintre cele mai importante arme de luptă împotriva unor boli, atât transmisibile, cât și netransmisibile. Până la momentul prezent avem o singură boală eradicată prin vaccinare, avem câteva boli țintă pe care sperăm să le ținem sub control, aici avem poliomielita, dar avem și boli pentru care lună de lună ducem diverse acțiuni cu părinții și cu toate organismele și organizațiile implicate ca să atingem o țintă optimă de vaccinare. Ne-am dori să fim peste 90-95% acoperire la tot ce avem preparat de vaccinare. Încă nu suntem acolo”, a arătat medicul epidemiolog Irina Alecu, într-o conferință de presă susținută, joi, la sediul DSP.
Potrivit specialistului, oamenii care nu se pot vaccina, din motive medicale, pot fi protejați prin rezistența celor din jur, în condițiile unui grad ridicat de imunizare a colectivului.
„Într-adevăr, cei trei ani pandemici au făcut ca mulți dintre cei care erau eligibili pentru vaccinare să nu ajungă la dozele necesare, fiindcă au fost restricții și reticențe. Avem un 5% grupă populațională care nu poate fi vaccinată, din motive medicale bine documentate, dar aceste persoane vor fi protejate dacă avem o acoperire optimă la celelalte persoane care pot fi vaccinate. Avem vaccinurile din planul național gratuite, administrate ori în maternitate, imediat la naștere, și aici avem vaccinul pentru tuberculoză și hepatită B, și vaccinurile care sunt pentru cele mai importante, numite boli ale copilăriei, dar care produc efecte pe termen lung”, a explicat medicul Irina Alecu.
La Maternitatea din Botoșani sunt aduși pe lume, anual, peste 2.000 de copii, iar părinții agreează în general vaccinarea copiilor.
„Înainte de pandemie, era un trend ascendent al refuzului la vaccinare. În 2022 au fost 29 de cazuri la care părinții au refuzat vaccinarea împotriva virusului hepatic B, care se face în prima zi de viață, și 31 de cazuri în care părinții au refuzat vaccinul BCG. Raportând la numărul total de nașteri, acest număr de copii care nu au fost vaccinați datorită refuzului se ridică undeva la 1,3-1,4% din totalul de copii vaccinați, ceea ce este o acoperire bună. Undeva la 98% din copii au fost vaccinați la naștere, ceea ce înseamnă că părinții sunt conștienți și iau decizii informate în legătură cu copiii lor. Cei care au refuzat vaccinul au refuzat în general orice altă metodă de analiză, tratament al nou-născutului”, a afirmat medicul neonatolog Carmen Zaboloteanu.
Unitățile sanitare publice și organizațiile de profil din județ diseminează mai multe materiale informative privind importanța vaccinării copiilor.
„În politicile Direcției de Sănătate Publică, activitatea de bază este prevenția. A preveni este mai ușor și mai simplu decât a trata. Sănătatea comunitară este foarte importantă. Deși avem un procent în jur de 5% care nu sunt eligibili acestei variante de prevenție a bolilor la care avem în continuare un indice crescut de morbiditatea, pe partea de tuberculoză și hepatită B, în ultimii cinci ani, prin rețeaua de asistență comunitară de la nivelul județului Botoșani, destul de bine dezvoltată, dar încă insuficientă, avem o acoperire de 97% la nivel de județ. Am intervenit prin activitățile continue de informare și comunicare mergând din casă în casă. Să ne amintim de epidemia de rujeolă, care ne-a acaparat la nivel național. În acel moment, prin intervenția asistentului medical în comunități, am reușit să recuperăm la vaccinare și să ajungem spre o țintă superioară de vaccinare, care a asigurat protecție optimă a copiilor”, a spus inspectorul DSP Carmen Horodincu, coordonatorul rețelei de asistență medicală comunitară.