Pitiriazisul rozat Gibert este o afectiune caracterizata de o eruptie cutanata benigna cu localizare frecvent la nivelul toracelui, cu durata de evolutie de circa 6 - 8 saptamani.
Cauza pitiriazisului rozat Gibert nu este pe deplin lamurita. Pitiriazisul rozat Gibert este considerat a fi un exantem de origine virala datorita caracterului sezonier, evolutiei in mici epidemii, manifestarilor de la debutul afectiunii, riscului mic de recurenta. Tulpinile de virus cel mai adesea asociate afectiunii ar fi reprezentate de herpes virus 6, 7, 8, dar si Parvovirus sau Ebstein Barr.
O alta ipoteza sustine originea postmedicamentoasa a bolii, asocierea facandu-se cu medicamente precum: acid acetilsalicilic, captopril, isotretinoin, ketotifen, metronidazol, terbinafina etc.
Pitiriazisul rozat Gibert este o afectiune destul de frecventa, care se manifesta mai ales iarna si primavara, atunci cand organismul este slăbit, mai ales in zonele cu clima temperata. Este intalnit la toate grupele de varsta, cu precadere in intervalul de varsta 10 – 35 de ani.
Pitiriazisul rozat Gibert debuteaza frecvent printr-o singura leziune, placa- mama sau placa- heraldica. O pată eritematoasa, ovalara, de cativa centimetri, cu scuame dispuse asemenea unui guler in periferie, ce poate trece neobservata, dar urmata de aparitia altor leziuni, de dimensiuni mai mici in urmatoarele saptamani.
Celelalte leziuni se dispun in cele mai multe cazuri cu axul lung paralel cu linia coastelor, mai ales la nivelul toracelui antero-posterior. Se vorbeste de dispunerea leziunilor "in pom de Craciun".
Pruritul, sacaitor si prezent pe toata perioada evolutiei bolii, este semnalat la mai bine de jumatate dintre pacienti. Uneori, asemenea altor infectii virale, eruptia este precedata de alte simptome pseudogripale: cefalee, febra, dureri musculare. Mai putin de 10 % din pacienti pot avea afectare la nivelul mucoasei bucale sub forma unor ulceratii, puncte hemoragice, vezicule.
Multe cazuri de pitiriazis rozat Gibert pot avea manifestari atipice. Poate lipsi placa mama sau aceasta poate fi unica leziune. Localizarea leziunilor poate fi exclusiv in zona pliurilor (axilar, inghinal, gat) sau pe faţă, palme sau plante (mai ales la copii, gravide, populatia afro-americana). In unele situatii se pot asocia vezicule, aspect petesial. Leziunile pot fi agravate de soare sau intens pruriginoase.
Potrivit Centrului Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Babes", diagnosticul pentru pitiriazis rozat Gibert se pune in cea mai mare parte a cazurilor prin evaluarea directa a pacientului. Prezenta placii mama, aspectul tipic al leziunilor ajuta la conturarea diagnosticului. Rar sunt necesare biopsii, examene bacteriologice, micologice pentru a exclude alte boli. Singura afectiune care trebuie exclusa este sifilisul, marele "imitator" de boli in dermatologie. Nu trebuie sa va sperie ca veti primi de la medic recomandarea de efectuare a serologiei pentru sifilis.
Pitiriazisul rozat Gibert are o evolutie autolimitata, rar fiind necesara interventia. Cremele emoliente, calamina pot fi de ajutor; daca leziunile sunt foarte pruriginoase se pot aplica corticosteroizi locali. Ultravioletele (soarele) pot fi de ajutor cu rezerva ca pielea afectata poate ramane hipo sau hiperpigmentata. In unele cazuri s-a incercat medicatie antibiotica sau antivirala sistemic (eritromicina, aciclovir), dar fara rezultate remarcabile. Nu va fi necesara izolarea de colectivitate in cazul pitiriazisului rozat.
In general, leziunile cauzate de pitiriazis rozat Gibert se remit dupa maxim 3 luni; exista si cazuri cu evolutie de pana la 5 - 6 luni care trebuie urmarite indeaproape. Recurentele sunt extrem de rare (sub 2 %). Boala nu lasa cicatrici, singurul risc este cel al depigmentarilor sau hiperpigmentarilor postlezionale.
