"Se înregistrează o creştere a numărului de tineri, chiar şi în grupa de vârstă de până la 30 de ani, care suferă de afecţiuni cardiovasculare", arată dr. Florin Mitu de la Spitalul de Recuperare Iași. Pacienţii nu simt nimic, analizele evidenţiază riscuri de infarct, accident vascular cerebral sau criză angioasă.
Potrivit Ziarul de Iasi, dacă, în urmă cu mai mulţi ani, afecţiunile cardiovasculare erau asociate cu vârsta înaintată a persoanelor, în ultima perioadă, medicii cardiologi ieşeni susţin că se confruntă cu tot mai multe cazuri de tineri care suferă de probleme cu inima, ulterior suferind un infarct, accident vascular cerebral sau criză angioasă. Fumatul, alimentaţia nepotrivită, ereditatea, precum şi stresul la locul de muncă sunt, conform medicilor cardiologi, principalii factori de risc care determină apariţia unui infarct miocardic acut.
"Ereditatea este un factor pe care nu îl putem schimba, însă ceilalţi factori de risc îi putem măcar ameliora, doar că în acest sens trebuie făcut un control periodic. Această evidenţă a factorilor de risc este important să fie văzută mai întâi la medicul de familie, precum şi de persoana în sine care trebuie să conştientizeze că, dacă este fumător, e indicat să renunţe la acest viciu, dacă e hipertensiv, să se trateze şi să reducă consumul de sare, dacă este diabetic să aibă un control bun al glicemiei prin medicaţie şi regim", a explicat pentru Ziarul de Iasi prof. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară de la Spitalul de Recuperare Iasi.
Pacienţi tineri cu modificări pe vasele de sânge
Medicii recomandă ca orice persoană care are peste 30 de ani să facă un control cardiologic anual, deoarece există pacienţi care nu prezintă niciun simptom, însă pot suferi de anumite afecţiuni cardiace. Sute de astfel de cazuri au ajuns în atenţia medicilor din această unitate medicală, în special tineri care nu se ştiau cu vreo problemă de sănătate deoarece nu prezentau niciun simptom care să îi pună pe gânduri. Medicul ieşean o numeşte o „sănătate aparentă“, care îi face să evite şi să întârzie vizita la medic. "Se înregistrează o creştere a numărului de tineri, chiar şi în grupa de vârstă de până la 30 de ani, care suferă de afecţiuni cardiovasculare, mare parte dintre ei fără să aibă simptome. Noi îi spunem ateroscleroză subclinică, pentru că pacientul nu simte nimic, însă dacă îi faci nişte evaluări, îi găseşti modificări pe vase, care îţi arată un risc. Adică are o glicemie puţin mai mare, tensiunea mărită, de aceea el trebuie să conştientizeze aceste riscuri înainte de eveniment. Pe de altă parte, sunt persoane tinere care ajung la noi cu simptome, cum ar fi palpitaţii, dureri anginoase, care trebuie evaluate clinic. După consultaţie, face o serie de teste, analize de laborator, investigaţii simple, apoi, dacă se observă că persoana are factori de risc, trebuie ţinută sub supraveghere", a completat prof. dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog.
Stresul, un factor greu de cuantificat
În acest sens, medicul ieşean mai atrage atenţia şi asupra faptului că stresul de zi cu zi a devenit unul dintre principalii factori de risc, în special în rândul tinerilor care sunt foarte stresaţi la locul de muncă, implicaţi în foarte multe activităţi, muncind de cele mai multe ori peste program. „Factorul care este greu de cuantificat în prezent este stresul, în special la persoanele active, implicate în foarte multe proiecte, cu un consum mare de energie şi cu descărcări de catecolamine (n. red. - grup de substanţe cu rol major în răspunsul la stres al organismului), care favorizează creşteri de tensiune, dar şi de frecvenţă cardiacă. Atât creşterea tensiunii, cât şi cea a frecvenţei, care pot să declanşeze evenimente, fie un accident vascular cerebral, fie infarct miocardic, morţi subite chiar. Este clar că viaţa agitată pe care o avem, în care trebuie sa ne implicăm în foarte multe activităţi, face ca multe persoane să fie expuse la acest factor major“, a precizat prof. dr. Florin Mitu. Medicul susţine că, din păcate, la nivel naţional, medicina de prevenţie este problematică, deoarece în România nu există programele în acest sens care, în timp, să scadă numărul de decese pe fondul afecţiunilor cardiovasculare, comparativ cu alte ţări unde controalele anuale sunt obligatorii.
Pe lângă urmarea unui tratament medicamentos după diagnosticare, se impune schimbarea şi adaptarea stilului de viaţă, deoarece medicii susţin că stilul de viaţă sănătos poate reduce mortalitatea cu peste 50%, incheie sursa citata.
