Eduard-Tatian Mititelu, deputat PNL de Botoşani şi fost secretar de stat pe digitalizare, a fost propus de premierul desemnat Adrian Veştea pentru funcţia de ministru delegat pentru transformare digitală.
La aproape 30 de ani (născut la 29 iulie 1996, la Botoşani), Eduard Mititelu ar fi unul dintre cei mai tineri membri ai unui guvern din ultimii ani.
Eduard Mititelu a absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ETTI) a Universităţii Politehnica din Bucureşti (2015-2019), un master în ingineria calităţii şi fiabilităţii în electronică şi telecomunicaţii (2019-2021), cu o lucrare despre rezilienţa cibernetică a infrastructurilor critice, şi este doctorand, din 2021, la Şcoala doctorală de energetică a aceleiaşi universităţi, cu o teză despre oraşe inteligente. A făcut un stagiu la Åbo Akademi din Turku (Finlanda) şi este coautor al unui articol ştiinţific publicat în 2021 în revista Bioinformatics (Oxford). Vorbeşte engleză la nivel B2. Înainte de politică, a fost preşedinte al Consiliului Naţional al Elevilor (2014-2015) şi a fondat hackathonul HackSociety.
De la developer la antreprenor şi secretar de stat şi deputat
Datele oficiale de pe site-ul Camerei Deputaţilor şi CV-urile publice arată un traseu rapid. A început ca intern dezvoltator software la Guvernul României în vara lui 2016, a fost cercetător în informatică pe un proiect IoT (în colaborare cu Institutul de Mecanică a Solidelor al Academiei Române), iar în 2017 şi-a deschis propria firmă, Tekit Web Electronics, pe care a condus-o până în 2022. În paralel, a lucrat ca developer (backend, frontend, fullstack) pentru Pentalog şi Sunday Labs şi a fost, în 2020, consilier al primarului municipiului Botoşani, pe zona de IT&C şi „smart city".
Mititelu a înfiinţat, în februarie 2017, la Botoşani, firma de software TEKIT Web Electronics, al cărei asociat unic (proprietar 100%) este şi astăzi. Compania are ca obiect principal realizarea de software la comandă şi a rămas un business de mici dimensiuni: afaceri sub 1 milion de lei, trei angajaţi în 2025 şi un capital social de 200 de lei.
Potrivit bilanţurilor depuse la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a oscilat între circa 0,5 şi 0,96 milioane de lei, cu un vârf de 964.000 de lei în 2019. În 2025, firma a avut afaceri de 621.768 de lei (circa 123.000 de euro), în scădere cu 2,8% faţă de 2024. Profitul net, după un maxim de 452.000 de lei în 2022, a scăzut trei ani la rând, până la 58.589 de lei (circa 11.600 de euro) în 2025, cel mai mic din ultimii ani şi cu 54% sub nivelul din 2024. Datoriile au urcat la circa 191.500 de lei în 2025. Firma nu are datorii la ANAF.
Mititelu a renunţat la funcţia de administrator al firmei în septembrie 2022, în aceeaşi perioadă în care a intrat în Guvern ca subsecretar de stat. Administrarea a trecut atunci integral la Tatian-Costel Mititelu (cu acelaşi domiciliu declarat ca al lui Eduard-Tatian), el păstrând însă calitatea de asociat unic. În vara lui 2025, prin două decizii ale asociatului unic publicate în Monitorul Oficial în noiembrie 2025, obiectul secundar de activitate al firmei a fost lărgit considerabil, de la software la zeci de coduri noi: producţie de componente electronice, comerţ, construcţii, tranzacţii imobiliare, transporturi şi consultanţă.
Intrarea în administraţia centrală a venit sub guvernul Nicolae Ciucă: a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) în septembrie 2022 şi secretar de stat în acelaşi minister în februarie 2023. La acea numire, anunţată „printr-o decizie a Prim-Ministrului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă", Mititelu scria pe LinkedIn că îşi asumă „un privilegiu uriaş", că lucrase la proiectele de digitalizare „alături de domnul ministru Sebastian Burduja" şi că ţara s-a angajat în „cel mai amplu efort de digitalizare din istoria ţării", încheind: „digitalizarea României se face acum. Şi o facem împreună!". A rămas secretar de stat la MCID până în septembrie 2024, apoi, pentru câteva luni, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), până la finalul lui 2024. La 21 decembrie 2024 a fost validat deputat de Botoşani, din partea PNL.
Ce a coordonat pe digitalizare
Potrivit CV-ului oficial, în mandatul de la MCID a coordonat elaborarea şi adoptarea Strategiei Naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale 2024-2027 (aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 832/2024) şi a fost implicat în operaţionalizarea, la Bucureşti, a sediului Centrului European pentru Competenţe în materie de Securitate Cibernetică (ECCC), deschis pe 9 mai 2023. A coordonat aplicarea Legii nr. 242/2022 privind interoperabilitatea sistemelor informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate, înfiinţarea Registrului naţional al datelor de contact (HG nr. 203/2024), precum şi componenta de transformare digitală din PNRR şi colaborarea pe digitalizare cu Republica Moldova. Tot pe linie de imagine, a reprezentat România la summituri şi forumuri internaţionale, fiind speaker la World Government Summit de la Dubai (2024) şi la forumul global UNESCO privind etica inteligenţei artificiale.
ION, eşecul pe care îl ţine în CV
Tot printre realizările trecute în CV-ul oficial, Mititelu păstrează şi implicarea în proiectul ION, „consilierul onorific cu inteligenţă artificială" al premierului Ciucă. Departe de inteligenţa artificială promisă, ION nu avut nicio utilitate publică dovedită, exceptând utilizarea proiectului în materiale de marketing dedicate ministrului digitalizării din acea perioadă Sebastian Burduja, şi tangenţial premierului Ciucă. Proiectul a şi fost abandonat ulterior; astăzi, pagina oficială a proiectului, ion.gov.ro, nu mai este accesibilă.
Mititelu păstrează momentul în CV-ul oficial, menţionând că a coordonat o actualizare a sistemului (interconectarea cu Catalogul Serviciilor Publice), proiect pe care l-a şi lăudat public în diferite ocazii.
Activitatea în Parlament
Ca deputat, Mititelu este vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii şi membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Conform statisticii oficiale a Camerei Deputaţilor, a iniţiat 71 de propuneri legislative, a avut 10 întrebări şi interpelări şi luări de cuvânt la 22 de puncte de sumar, în 18 şedinţe, dintre care 6 declaraţii politice.
Deputatul îşi prezintă activitatea legislativă în jurul digitalizării administraţiei. A anunţat adoptarea, în Parlament, a unei legi care diferenţiază „hackerii albi", cercetătorii de securitate care raportează vulnerabilităţi, de atacatorii cibernetici, iniţiată alături de deputata Cristina Prună.
A depus un proiect prin care documentele pot fi trimise către instituţiile statului prin curier, scanate şi certificate electronic, „nu omul mai merge la ghişeu, ci ghişeul vine la om", şi a anunţat adoptarea de către Senat a unei iniţiative pentru digitalizarea sistemului de cercetare, cu crearea structurii RoInovare, de care, spune el, „depinde accesul României la peste 1 miliard de euro din fonduri europene".
Sursa: Ziarul Financiar