STEFANIA HANESCU
Stefania Hanescu s-a nascut pe 21 septembrie 1966, la Botosani. In perioada 1985 - 1989 a urmat Facultatea de Filologie, Universitatea "Al.I.Cuza" Iasi, oras in care ramane sa isi pe-treaca viata.
A debutat in anul 2001, cu volumul de versuri "Vesmintul de aer", la Editura Cronica, Iasi. Un an mai tarziu, traduce volumul "Poezii", G.A.Bequer (impreuna cu Chirila Blanaru), Editura Cronica, Iasi. In 2003 revine cu versuri, in volumul "Zbor de leganat ingerii", Editura Cronica, Iasi, iar in 2004 publica "Dumnezeul semnului hoinar" (versuri), Ed. Cronica, Iasi. O noua carte de traducere semneaza in 2005, "Pungasul si cartoforul", Miguel de Cervantes Saavedra, Ed. Cronica, Iasi, iar in 2009 publica "Femeia aceasta" (versuri), Ed. Cronica, Iasi.
Este distinsa in 2002 cu Diploma de Espanol como Lengua Extranjera, Instituto Cervantes, Madrid.
Activeaza in invatamant, ca profesor de limba si literatura romana, la Liceul Teoretic "Al.I.Cuza" Iasi, Scoala Gen. Nr.1, Zlatunoaia, Botosani, Liceul de Sinteza, Oradea, Scoala Gen. Nr.22, Iasi, Scoala Gen. Nr. 4, Oradea.
Colaboreaza cu revistele literare Cronica, Poezia, Convorbiri literare, Vatra, Hyperion si altele. Este prezenta in dictionare (Scriitori si publicisti ieseni contemporani - Nicolae Busuioc), antologii (O antologie a poeziei romane contemporane - Ed. Cronica, Iasi, 2005, Noaptea condeierilor - Editura Cronica, Iasi, 2008).
Se implica in activitatea didactica, obtinand performante cu elevii la olimpiade, concursuri de creatie literara si interpretare a operei eminesciene, editii nationale si judetene, festivaluri de teatru.
Poeziile Stefaniei Hanescu atrag atentia publicului, dar si a criticilor si a juriilor de specialitate, astfel ca in 2002 obtine Premiul "Horatiu Ioan Lascu" al Filialei Iasi a Uniunii Scriitorilor din Romania, dar si Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, pentru volumul de debut "Vesmintul de aer", volum premiat in 2001 si cu Premiul pentru Debut la Salonul International de Carte Romaneasca.
Femeia Stefania Hanescu isi asuma in versuri propria personalitate, fara insa a se identifica pana la final cu trairile poetei Stefania Hanescu, cea nascatoare de vers. De la poezie la traire nu e acelasi drum ca cel de la poeta la femeie. Versul curat, de o aparenta flexibilitate si disponibilitate, se dovedeste a fi cu mult mai puternic decat pare. Fara a se folosi de intelesuri ascunse, poemele Stefaniei Hanescu creeaza stari si fantasme menite sa dezlantuie un univers poetic tulburator.
"Femeia aceasta
care se plimbă
dintr-un cer în altul
răsuceste cuvîntul
ca pe-un jungher
Femeia aceasta
cu zîmbetul
ca floarea de colt
si umbra de sare
biciuind
spiralele noptii
Femeia aceasta
nu trebuia
să fiu eu".
