Primii paşi ai meşterei şi începuturile confecţionării "mascoidelor de căiuţi" au fost în anul 1990, când prof. Aurel Ştefan i-a propus să facă doi căiuţi la atelierul şcolii, pe atunci Grupul Şcolar Vorona. Treptat numărul căiuţilor confecţionaţi a crescut treptat de an la an. Mai târziu, oamenii din sat au aflat de meştera Niculina Andronache şi astfel s-au oferit să facă şi capete de lemn necesare căiuţilot şi căpriţilor.
Obiecte oferite Muzeului Satului din Bucureşti
Întrebând-o care este drumul căiuţilor şi al caprelor mai departe, Niculina Andronache mărturiseşte: "Pun suflet, le dau viaţă, iar căiuţii şi caprele din Vorona au ajuns la Timişoara, Brăila, Oradea, Craiova, Sibiu, Deva, Iaşi, Botoşani". La acţiunea dedicată "Zilele Municipiului Craiova", care a avut loc în luna octombrie 2006 la Târgul meşterilor populari, neîntrecutei meştera Niculina Andronache i-a fost acordat Premiul I. Juriul a fost prezidat de Doina Isvanone - cercetător ştiinţific la Muzeul Satului, care, fiind impresionată de tradiţiile din comuna Vorona, i-a propus meşterei să confecţioneze un număr de cinci căiuţi şi cinci capre, exponate care să fie aduse la Bucureşti pentru a reprezenta creaţia populară din aceasta parte a Moldovei.
Participarea la Târgul meşterilor populari din Craiova a fost de bun augur, mai ales că, după câteva luni, căiuţii din Vorona s-au bucurat de o invitaţie la Strasbourg, legată de ampla manifestare a Lunii Culturii Româneşti din cadrul Comunităţii Europene.
Alături de grupul din Vorona, care prezenta datinile şi obiceiurile de iarnă, meştera Niculina Andronache a susţinut reprezentaţiile acestuia cu o expoziţie de căiuţ şi căpriţe. Reacţia celor care au luat parte la această acţiune a fost una de uimire.
"Copiii de la grădiniţă învaţă să ruleze firul, să festoneze fierul pe care se pun motoceii. Să mânuiască tehnica de lucru, să ţese la gherghef covoraş pentru păpuşă. Scopul acestor ore de curs este de a cultiva şi dezvolta sentimentul de preţuire pentru arta populară. Ei vor fi meşterii de mâine", spune Niculina Andronache.
"Orice meşter doreşte să-şi facă meşteşugul cât mai iscusit, dar în acelaşi timp să-i asigure longevitatea". În acest sens, aflăm de la meştera Niculina Andronache motivarea eforturilor proprii cu copiii sau adolescenţii în ceea ce priveşte transmiterea procesului de confecţionare a căiuţilor şi a căpriţelor: "să practice şi să iubească ceea ce fac ca să nu dispară tradiţia noastră".
Meşteşugul artistei populare a primit numeroase recompense. Premiul al II-lea, Botoşani 2004, Premiul I, Sibiu 2005. De asemenea, meştera Niculina Andronache a participat la Olimpiada "Mici meşteri populari" din Sibiu şi la o tabără organizată în Municipiul Brăila pentru tinerii meşteri. (Sursa: emancipareafemeii.blogspot.com)