Alexa Visarion, regizor şi scenarist de teatru şi film, scenograf, profesor, este una dintre personalităţile puternice din peisajul artistic românesc. De-a lungul carierei a montat peste 100 de spectacole în România şi străinătate şi este autorul a numeroase filme artistice care au marcat istoria cinematografiei româneşti, între care: „Înainte de tăcere”, „Înghiţitorul de săbii”, „Năpasta", „Punct şi de la capăt”, „Vinovatul” şi „Luna verde”.
S-a născut în localitatea Băluşeni, judeţul Botoşani, la 11 septembrie 1947.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, secţia regie de teatru, la clasa lui Radu Penciulescu şi şi-a luat licenţa (1971) cu piesa ''Năpasta'', de I.L. Caragiale, montată la Teatrul din Piatra Neamţ. Ulterior, în 2001, a obţinut titlul de Doctor în Arte, cu disertaţia ''Spectacolul ascuns - valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespearian'', potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996) şi site-urilor www.cinemagia.ro și https://theatrum.ro/.
A desfăşurat o bogată activitate teatrală în ţară şi străinătate, a montat numeroase spectacole în Europa şi America. A fost prezent ca profesor invitat la universităţi prestigioase din lume, primind, de asemenea, o serie de premii pentru spectacolele de teatru şi filmele sale. Regizor la Teatrul de stat din Arad (1971-1990) şi la Teatrul Odeon (1986-1987), a fost, totodată, director la Teatrul Mic (1992-1993) şi la Teatrul Dramatic din Braşov (2002).
Pe scenele din România şi din străinătate a montat peste 100 de spectacole de teatru, prima piesă a cărei regie a semnat-o fiind ''Cartofi prăjiţi cu orice'' de A.Wesker, în 1970, conform Agerpres.
Demonstrând de fiecare dată profesionalism şi talent, a pus în scenă piese de I.L.Caragiale (''Năpasta'' la Teatrul Giuleşti, în 1974, ''O noapte furtunoasă'' tot la Teatrul Giuleşti, în 1979; ''D'ale carnavalului'', în 1984; ''O noapte furtunoasă'' la Teatrul de Artă din Moscova, în 1982; ''D'ale carnavalului'' la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, 1989), conform site-ului revistei online de teatru - yorick.ro.
De asemenea, a pus în scenă piese de Anton Pavlovici Cehov (''Unchiul Vanea'', în 1971; ''Unchiul Vanea'' la Actors Theatre of Louisville, SUA, în 1984; ''Trei surori'' la Teatrul Naţional din Timişoara, în 1988; ''Un carnaval al dragostei'', după Cehov, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1989; ''Tarara-bumbia'' după A.P.Cehov, la Teatrul Maria Filotti din Brăila, în 1996; ''Pescăruşul'' la Teatrul Naţional din Constanţa, în 1997; a semnat regia şi scenariul serialului radiofonic ''Un duel în ziua nunţii'' după A.P. Cehov, la Radio România Cultural, în 2004, cu ocazia ''Anului Cehov''; ''Livada de vişini'', la Teatrul Naţional Craiova, în 2006; de William Shakespeare (''Doi tineri din Verona'', 1970; ''Richard al III-lea'', la UWM Training Program, SUA, în 1984; ''Nopţile regilor'' după W. Shakespeare, la Festivalul Internaţional de Teatru organizat de Academia Experimentală de Teatru din Paris, în 1990; ''Richard II'', la Kentucky Shakespeare Festival, SUA, în 1993; ''Dragoste şi îndrăgostiţi'', scenariu teatral după W. Shakespeare, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1994).
Dintre celelalte spectacole montate de regizorul Alexa Visarion, amintim: ''Procurorul'' de G. Djagarov (1972), ''Meşterul Manole'' de L. Blaga (1973), ''Puterea şi adevărul'' de Titus Popovici şi ''Pasărea Shakespeare'' de D.R.Popescu (1976), ''O sărbătoare princiară'' de T. Mazilu (1978), ''Goana'' de Paul Ioachim (1979), ''Astă seară se joacă fără piesă'' de Luigi Pirandello (1998) ''Revoluţia Oarbă' de L.M. Arcade (2000) ş.a. A montat, de asemenea, spectacolul ''Steaua fără nume'' de M.Sebastian, la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, în 1994, precum şi la Teatrul Naţional Cluj, în 2012. Mai recent, a semnat regia spectacolului "Hughie" de Eugene O'Neill, a cărui premieră a avut loc în 2017.
În domeniul cinematografiei semnează regia filmelor ''Înainte de tăcere'' (şi scenarist, 1978; Premiul ACIN, în 1978, pentru cea mai bună interpretare feminină, Valeria Seciu), ''Înghiţitorul de săbii'' (şi scenarist, 1981; Premiul ACIN, în 1982, pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu), ''Năpasta'' (şi scenarist,1982; Premiul ACIN, în 1983, pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe), ''Punct şi de la capăt (şi scenarist, în colaborare cu Radu F. Alexandru,1985), ''Vinovatul'' (şi scenarist, în colaborare cu Ion Băieşu, 1991), ''Luna verde'' (şi scenarist, 2010), ''Ana'' (şi scenarist, 2014), potrivit surselor amintite.
Profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' Bucureşti şi la Universitatea din Iaşi, director Onorific al Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoşani, Alexa Visarion a fost preşedinte şi membru în numeroase jurii naţionale de teatru şi film.
Membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), membru fondator al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film (UARF), este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar între anii 1985 şi 2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education (ATHE) - SUA.
Pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică i-au fost decernate numeroase titluri, premii şi distincţii, între care: Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Cavaler acordat de Preşedinţia României (2002), ''Premiul pentru întreaga activitate'' din partea UNITER (2005), premiul ''Aristizza Romanescu'' pentru artele spectacolului, acordat de Academia Română (2007), titlul de Profesor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca (2008), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Târgu Mureş (2013), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte ''George Enescu'' din Iaşi (2013), Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L.Caragiale'' (2014), titlul de Cetăţean de onoare al comunei Băluşeni (2015), marele premiul "George Apostu" (2017)
Traseul artistic şi didactic al regizorului de teatru şi film, Alexa Visarion este prezentat, prin evocările mai multor generaţii de actori, regizori, critici, teatrologi şi studenţi, în volumul "Alexa Visarion sau destinul vocaţiei", coordonat de Elena Saulea şi lansat în 2016. O altă lucrare consacrată reputatului regizor este "Univers filmic - Alexa Visarion (Jurnal de spectator)" de Vasilica Bălăiţă, publicată la Editura Artes şi lansată tot în 2016.
Alexa Visarion este şi autorul unor volume precum: "Spectacolul ascuns" (2002), "Goana pe nisip" (2012), "Împotriva uitării" (2017), "Nostalgia valorii" (2018, premiul special al juriului APLER), "Cealaltă scenă" (2020), potrivit www.ideeaeuropeana.ro.
În iunie 2022 a făcut parte din juriul celei de-a 15-a ediţii a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD.