CONSTANTIN PAVEL
Constantin Pavel poate spune ca si-a faurit viata prin arta, caricatura oferindu-i prilejul de a se exprima si de a transmite ceea ce societatea insasi ridiculizeaza din plin.
Artistul s-a nascut pe 27 aprilie 1951, la Botosani. Isi aminteste ca pasiunea pentru caricatura a prins contur abia pe la 15 ani, cand a inceput a desena asiduu dupa ce si-a vazut un coleg publicand constant in ziarul botosanean Clopotul, pe cand desenele sale erau refuzate. Nu a publicat in Clopotul, dar cunoscuta revista umoristica a timpului, "Urzica", i-a preluat repede creatiile. A debutat in anul 1970, la 19 ani.
Un debut care i-a deschis drumul catre marile reviste de gen ale Romaniei.
In prezent, Constantin Pavel locuieste in Focsani, fiul sau mostenindu-i talentul.
Chiar daca, in perioada ceausista, a avut probleme cu autoritatile, a stiut sa iasa viu si nevatamat din lupta cu Securitatea.
Cu un an inainte de Revolutie, la Focsani a "aterizat" un jurnalist din Japonia, dupa ce Constantin Pavel castigase unul dintre cele mai prestigioase premii, pe care Clubul mondial al caricaturistilor il decerneaza anual. A primit 4.000 de dolari, cu care si-a cumparat si mobilat, in acele vremuri, o casa. Artistul isi aminteste cum interviul s-a consumat in prezenta "oficialilor" de la Cultura!
Primul important premiu a fost în 1982, la Montreal, cand a castigat si 1.000 de dolari. Au urmat medalii internationale obtinute in Italia, Olanda, Belgia, Japonia, America, dar si in România.
Ultimul mare premiu a fost obtinut cu un desen despre fotbal, la Stuttgart.
Pasiunea ii este continuata de singurul fiu, care se numeste intocmai ca tatal sau si care se afla in fata unei cariere internationale, la fel ca parintele sau.
Iata o marturisire din Canada, inaintea unei expozitii internationale de caricatura, prima la care caricaturistul junior participa.
"Ma numesc Pavel Constantin. Ar trebui sa fiu al II-lea sau Junior, pentru ca tatal meu se numeste tot Pavel Constantin. Faptul ca desenez e tot o coincidenta. Am crescut printre albume de caricatura, creioane, tus, acuarele, carioci si radiere. Pe vremea aceea, televizorul incepea pe la 7 si se termina la 10. Asa ca ma uitam la taica-meu cum deseneaza. Si uite asa, un pic de genetica, un pic de lipsa de altceva mai bun si m-am trezit ca mazgaleam si eu. Am inceput sa desenez pe bani, ici si colo. Am facut desene pentru nume destul de serioase, Cotidianul, Gazeta Sporturilor, dar si pentru altele, mai mici, acum defuncte", marturisea fiul artistului zamislit in Botosani.
