Pe Cătălina Constantinovici o "citeam" în urmă cu mulți ani, când scria cronică de concert și o făcea strașnic de bine. Se întâmpla în urmă cu vreo 15 ani și era prima dată când vedeam un jurnalist care scrie după ce, în sala Filarmonicii, urmărea concertul integral (și cu creionul în mână, notându-și observațiile pe caietul-program). Îi citeam cu interes cronicile strecurate în pagina de ziar. Am cunoscut-o apoi ca profesor de canto la Școala Populară de Artă.

Mai târziu, am urmărit-o străduindu-se cu încăpățânare să clădească un loc pentru copiii care vor mai mult decât o diplomă: Vis de Artist. Ce intriga de pe atunci la Cătălina? Că nu inventa peste noapte vedete. Nu crea evenimente pentru presă, așa cum din păcate se întâmplă prea des în zilele noastre.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 23 noiembrie: Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sf. Ier. Amfi..."

De ceva timp, Cătălina Constantinovici a reușit în muzică ceva mult mai important decât au făcut, în decenii, multe instituții. A atras atenția asupra acestui Nord chinuit (în ochi unora), dar atât de privilegiat (în viziunea altora), aducând în prim-plan personalitățile muzicale botoșănene.

An de an, specialiști din întreaga țară, în special din mediul academic, scriu – uneori în urma unor cercetări asumate și atent elaborate – despre oameni care s-au născut pe aceste meleaguri, studiile fiind publicate în lucrarea "Botoșani, oraș al muzicii europene". O lucrare care în mod cert va străbate deceniile și va fi parte a istoriei muzicii.

Născută pe 28 octombrie 1972, Cătălina Constantinovici este absolventă a Academiei de Arte "George Enescu: din Iași, instituție de învățământ unde a urmat și Masterul, specializarea "Gândirea muzicală a secolului XX. Sinteze și perspective", dar unde a obținut și titlul de Doctor în muzică.

Vă oferim un interviu cu prof.dr. Cătălina Constantinovici, o vorbire pe îndelete despre muzică, Botoșani, proiecte noi și viitoare. Un interviu despre frumusețea vieții, atunci când viața înseamnă mai mult decât a trăi comoditatea, suficiența și lipsa de perspectivă.


"Nimic în viață nu e întâmplător și eu sunt persoana care ascultă vocea destinului"

-Ce relație are Cătălina Constantinovici cu muzica?

-Muzica îmi e prietenă dintotdeauna. Și legătura pe care am format-o instinctiv s-a dezvoltat permanent, exact ca într-o relație de amiciție. Au fost momente minunate, miraculoase chiar, unele în care ne-am separat, apoi ne-am regăsit, ne-am redescoperit, ne-am cunoscut în mii de feluri și, în timp, am consolidat o cale deschisă, însorită, unică.

-Cum ai defini muzica, astfel încât să o scoți din sfera profesională (școlară, chiar), păstrând-o în zona percepției strict senzoriale?

-În momentul în care ești extrem de apropiat de ceva, ori cineva, cu greu poți fi obiectiv în aprecieri. Voi spune simplu că muzica face parte din viața mea. Mă feresc de definiții care ar putea limita rezonanțele acestei arte. O percep ca pe un licăr de lumină, indiferent unde m-aș afla. Îmi este călăuză.

-Pentru cei care nu știu, să reluăm această întâmplare frumoasă, numită „Botoșaniul muzical”, și care cuprinde editarea volumului „Botoșani, oraș al muzicii europene”, dedicat personalităților muzicale din Botoșani.

-Nimic în viață nu e întâmplător și eu sunt persoana care ascultă vocea destinului. Amprentate muzical, aceste meleaguri au găzduit personalități diverse, oricare dintre acestea fiind modele pentru cei prezenți. Am pornit la drum timid, în urmă cu patru ani, neștiind încotro vor merge pașii noștri, întrucât era un domeniu neexploatat. Referindu-mă strict la acest volum, care reprezintă o parte din proiectul "Botoșaniul muzical", am apelat la diverse surse de documentare pentru a construi un fundament, o listă de început căreia, pe parcurs, i-am adăugat alte și alte nume. Acum, această bază de date include 49 de personalități muzicale botoșănene, regăsite temporal în perioada cuprinsă între secolul al XV-lea și prezent.

-Ai „îndrăznit" să treci granițele impuse de așa-zisul statut de provincial, de așa-zisele neajunsuri economice, sociale etc., aducând la Botoșani oameni de valoare incontestabilă din domeniul muzical. Care au fost reacțiile lor la contactul cu orașul, cu oamenii de aici?

-Așa este, am îndrăznit. În momentul în care trăiești în afara Botoșaniului o perioadă de timp, atunci când călătorești și ești dispus să fii observator activ la ceea ce se întâmplă în jurul tău, când participi efectiv la diverse evenimente culturale organizate în țară și nu numai, ai puterea să visezi. Totul a pornit de la un vis, de multe ori depășindu-ne așteptările.

Am cunoscut oameni minunați, dincolo de profesionalismul lor. Ne-am bucurat și an de an înflorim în luna iunie, întrucât atunci avem bucuria și șansa de a fi în preajma lor, de a-i prețui pentru ceea ce sunt, de a le savura intervențiile artistice ivite doar din dragostea pentru muzică. N-aș putea generaliza reacțiile lor. Eforturile noastre de a scoate la lumină personalități muzicale botoșănene necunoscute sau mult prea puțin știute au fost într-atât de apreciate încât, la un moment dat, când simțeam că prea multe uși sunt închise și nu vom reuși să răzbatem, au fost susținute efectiv prin scrieri muzicologice, unele dezvăluind în premieră crâmpeie din istoria muzicală botoșăneană. Aceste studii semnate de muzicieni din întreaga țară reprezintă girul dat proiectului, oamenilor care susțin această „poveste” an de an.

Pe de altă parte, invitații în recital, interpreții care au venit la Botoșani au fost surprinși de originalitatea proiectului. Trebuie să menționez faptul că o invitație în „Botoșaniul muzical” nu este deloc comodă pentru un interpret, întrucât reprezintă o provocare. A fi prezent în cadrul acestui eveniment presupune o „întâlnire” efectivă cu botoșănenii, atât muzicală, cât și conversațională. Experimentul muzical necesită deschidere din partea invitatului, de aceea cei care acceptă sunt... aleșii.

Unii au sosit pentru prima dată în acest colț de țară și au fost fermecați de oraș. Evident, au apreciat disponibilitatea noastră de a le fi ghid într-un Botoșani cultural, prea puțin vizibil. Ne-am străduit, în măsura timpului liber avut, să le prezentăm zona în care trăim.

-Mai rămân în picioare aceste frustrări în care ne tot zbatem (și ne și complacem?)

-Frustările pornesc din interiorul nostru. În momentul în care dăruim bucurii din suflet, nu avem așteptări, dar primim neîndoielnic raze de soare. Vis de Artist e bazat pe un voluntariat lipsit de orice interes.


"Un anume elitism, determinat de educația specializată, a îndepărtat ascultătorul obișnuit de practicarea muzicii"
 

-O nouă provocare de care auzim de ceva timp: cursuri muzicale pentru adulți. Cum s-a înfiripat ideea și ce șanse are ea aici, la Botoșani?

-A investi în dezvoltarea personală, profesională, reprezintă pentru mine un act de respect față de propria mea persoană, dar și față de ceilalți. De aceea, mereu am rezonat către „altfel” de sunete, de gânduri, de evenimente. Anul trecut am avut bucuria de a participa la diferite cursuri muzicale destinate adulților, organizate în București și susținute de specialiști în domeniu din afara țării. Această experiență m-a încurajat să fac ceea ce exista cumva în interioriul meu, dar nu îndrăzneam să extind aceste trăiri. Practic, a fost un impuls ce s-a concretizat imediat într-un atelier demonstrativ pe care l-am gândit pentru adulți. Feedback-ul pozitiv obținut și o altă experiență minunată pe care am avut-o cu actorii botoșăneni m-au îndreptat către această idee, de a realiza periodic cursuri muzicale pentru persoane de orice vârstă.

Întotdeauna am crezut că fiecare întâlnire în viață, căreia îi acorzi credit pentru o anumită perioadă de timp, reprezintă o completare. Aceste cursuri sunt destinate persoanelor iubitoare de frumos, pasionate de muzică și care, mai ales, au bucuria de a se alătura cu sufletul deschis unei comunicări artistice, sunt receptive la completări. Astfel de oameni există peste tot. Dacă ne găsim, avem disponibilitatea de a vedea și de a auzi, vom putea întreprinde o călătorie minunatămenită să înlesnească înțelegerea muzicii; pentru că această artă predispune la emoții, oferă multiple oportunități de asociere, dă sens dansului și oricăror mișcări corporale. Un anume elitism, determinat de educația specializată, a îndepărtat ascultătorul obișnuit de practicarea muzicii. Eu vă invit să vă apropiați întotdeauna de muzică, găsind modalitățile adecvate pentru fiecare în parte.

-Citim și ne minunăm despre efectul muzicii asupra omului, încă din perioada prenatală. Din experiența de ani și ani în acest domeniu, cum evoluează un copil apropiat muzicii și care ar fi vârsta la care el poate studia mai mult în acest domeniu?  

-E un domeniu care m-a fascinat și continuă să mă incite. Am studiat rezultatele unor studii efectuate pe plante, am experimentat pe animale, am avut ocazia să lucrez cu copii de la doi ani ajungând până la persoane adulte, cu mult mai în vârstă decât mine, am efectuat demonstrații cu copii de diferite vârste pentru realizarea unui studiu, și cred că muzica reprezintă un factor esențial în educația tuturor. Pentru că e parte din viața noastră. Depinde de noi cât credit îi acordăm. A trăi, a crește într-un mediu muzical reprezintă enorm pentru starea noastră de spirit. Practicând muzica, dezvoltăm relații pătrunse de sens. Descoperim o serie de legături diferite, care realizează contacte emoționale, sociale, intelectuale, contribuim la sănătatea creierului, putem elimina stresul și ne dezvăluim calități pe care le credeam ascunse, ce ne ambiționează să încercăm, să ne disciplinăm și să fim ascultători activi.



Consider că este extrem de important să oferim copiilor educație muzicală de calitate. În momentul în care se face distincția între educație și distracție, dacă alegerea părinților se îndreaptă către o dezvoltare muzicală asumată, acel copil va avea beneficii pe termen lung. Și nu doar muzicale. Viitoarelor mămici, fermecate de arta sunetelor, le recomand să aleagă cu atenție muzica pe care o ascultă în timpul sarcinii. Este primul contact sonor al copilului! Din acel moment poate începe educația muzicală. O investiție în educația muzicală reprezintă dezvoltarea noastră interioară ce dă strălucire aspectului fizic.

Într-un articol pe care l-am destinat congruențelor sonore, menționam că relevanța muzicii în viața unui om poate fi, uneori, surprinzătoare. În acest context, am plusat pe audițiile muzicale asimilate conștient ce pot conduce la efecte terapeutice.


"Un program dedicat lui Enescu la Botoșani presupune în primul rând o echipă de profesioniști"
 

-Îl sărbătorim cu fast pe Eminescu de două ori pe an la Botoșani. Iorga se mai bucură și el de atenție, datorită în mare parte unui ONG care a reușit și instituirea unui premiu ce poartă numele istoricului. Enescu pare cel mai vitregit. Și nu vreau să pomenim aici de Festivalul Enescu (organizat mereu prin sept-octombrie, cu o mână de oameni în sala Filarmonicii Botoșani, într-un anonimat pe care îl știm). Dacă ar trebui să implementezi un program care să conducă la popularizarea numelui și a operei lui George Enescu la Botoșani, care ar fi direcțiile eficiente și cu un real impact cultural?  

-Ar fi minunat ca răspunsul meu să rezolve orice dilemă în acest sens. Însă suntem ancorați în realitate și aceasta este oglindită de instituțiile botoșănene a căror istorie muzicală este chiar demnă de menționat și care sunt responsabile pentru un astfel de program, din punctul meu de vedere. Eu reprezint un mic ONG, practic o mână de oameni care încearcă să reziste an de an și să ofere, printre altele, crâmpeie din trecutul muzical botoșănean. Ceea ce încercăm să facem permanent este de a forma și de a ne adresa unui public educat, indispensabil unui proiect de asemenea anvergură. Un program dedicat lui Enescu la Botoșani presupune în primul rând o echipă de profesioniști, alcătuită, de exemplu, dintr-un manager, expert în comunicare, monitorizare, evaluare, expert în promovare, director artistic, muzicieni și responsabil financiar. O astfel de echipă, construită strict valoric, bine gândită și bine intenționată, poate fi capabilă să traseze direcții eficiente pentru a realiza un binemeritat impact cultural, implicarea autorităților fiind absolut necesară.

-Ne dezvălui câteva planuri de viitor, oameni care vor mai veni la Botoșani?

-De fiecare dată când sunt întrebată de planuri de viitor zâmbesc. Pentru că viitorul e atât de relativ și de multe ori se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple, nu neapărat ce prevezi. Îmi amintesc deseori cuvintele atribuite lui Woody Allen: „Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, spune-i despre planurile tale de viitor” sau, uneori de ce scria Voltaire: „Numai imbecilii sunt siguri de ceea ce spun”. Poate te gândești că în proiecte lucrurile nu stau tocmai așa. Din păcate, din varii motive, se poate întâmpla ca la un proiect bine gândit să survină suficiente modificări.

Pentru a-ți răspunde cumva, o să-ți dezvălui numele artistului care a acceptat invitația noastră de a veni în „Botoșaniul muzical” în acest an. L-am cunoscut de curând, i-am citit cartea, pe care v-o recomand cu căldură – „Doar atât mi-am amintit”, și m-am bucurat să descopăr o persoană care crede „că destinul, prin întâmplări și coincidențe, a jucat un rol imens în existența sa”. Este compozitorul muzicii din „Pistruiatul”, al celebrei piese „De-ai fi tu salcie la mal” și al multor altora despre care știm prea puțin: Horia Moculescu.
 

VIDEO: Vis de artist și Dan Helciug

VIDEO: Copiii de la Vis de artist, alături de Adrian Naidin

 

La final, redăm câteva ecouri în urma evenimentului "Botoșaniul muzical" 2016:

"Pe lângă lucrurile pe care le-am învățat citind și scriind despre cartea Botoșani, oraș al muzicii europene (II), evenimentul propriu-zis mi-a oferit șansa să cunosc personal o parte din autorii articolelor, profesori universitari și muzicieni, și nu în ultimul rând, copiii talentați ai asociației culturaleVis de artist, alături de care am participat la un workshop" (Diana Săsărman, Cluj)

"Participarea la lansarea volumului Botoșani, oras al muzicii europene mi-a prilejuit o bucurie și o emoție, dat fiind faptul că evenimentul a avut loc în orașul copilăriei mele. Felicit Asociația Vis de artist - condusa de prof. dr. Cătălina Constantinovici, pentru perseverența și pasiunea cu care readuce în prim plan reprezentanți ai muzicii care s-au născut pe meleagurile botoșănene" (Prof. univ. dr Mariana Popescu, compozitor, muzicolog, membru in Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România)

"Apreciez foarte mult efortul pe care îl depuneți pentru a aduce un pic de bucurie în sufletele noastre. Într-o lume agitată și din ce în ce mai stresată nu mai reușim să ne bucurăm de ,,frumos". Cei doi mari artiști au reușit să ne aducă liniștea de care avem atâta nevoie. Întreg evenimentul alături de câteva personalități culturale ne-au amintit cât de frumoasă poate fi o zi plină de cultură. Vă mulțumim!" (Felicia Rotariu, Botoșani)