O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
„Cei trei muşchi tari” (Editura “Ex Ponto”, Constanţa, 2005) este o carte care merită recitită la nivelul anului 2022. Facem acest act şi numai pentru a vedea ce s-a mai schimbat, între timp, în continua tranziţie românească. Autorii realizează un conţinut la trei…minţi ascuţite, punând în faţa cititorului o analiză chirurgicală, uşor anesteziată, a societăţii româneşti postrevoluţionare. Ei sunt Ananie Gagniuc (“amiralul umoruluoi românesc”), Maricel Popa (“exegete al genului foarte scurt”) şi Cristi Vecerdea-Criv („decodificatorul grafic al umorului”), care au purces la o implicare umoristică în care este evident contrastul dintre ceea ce este spus şi presupus. Cei trei “muşchi tari” dau, în final, o satiră, pornind şi numai de la faptul că aceasta provine de la latinescul “satura” (= amestec), adică un mixaj dintre elementele de seriozitate şi cea umoristică a prezenţei oamenilor, a societăţii, a vieţii în general.
Ananie Gagniuc, primul membru al trinităţii creatoare, este atent la folosirea cuvintelor astfel încât să fie valorificat la maxim contextul comic. El vine, de undeva, din Caragiale, atât ca arhitectură a textelor, dar mai ales ca onomastică a personajelor. Numele lor sunt astfel alese încât să pună în evidenţă valorile semantice ascunse printr-o relevare venită dinspre sonoritatea acestora.. Pentru a înţelege modalitatea alegerii numelor personajelor de către Ananie Gagniuc voi porni de la Caragiale: o explicaţie a alegerii numelui Pristanda, spre exemplu, ni l-a explicat celebrul actor Marcel Anghelescu, care a jucat mult timp personajul caragealian: „Numai în clipa în care am găsit în „Dicţionarul limbii române” definită noţiunea de „pristanda”, drept „joc moldovenesc ce se joacă mereu când pe dreapta, când pe stânga”, am găsit cheia orientării juste a personajului pe linia evoluţiei lui dramatice a oscilării între Coana Joiţica, Conu` Zaharia, Don` Nae Caţavencu şi lumea de mari şi mici profitori în care se învârtea”. Eroii lui Ananie Gagniuc se numesc: Ionuţ Hârştoabă (primar), Bădărănel Siloz (reporter), Marin Gargară (deputat), Triţă Guriţă (primar), Vasile Căcărează (cioban), Dulea Spătaru (tânăr doritor de căsătorie), domnişoara Mimoza, Valeria Coropişniţă (mare amatoare de bărbaţi ocazionali ), Romel Cocârţ (beţivul satului), Gigel (celebrul copil al sistemului românesc de învăţământ), Stăneluş Cocodel, Cruela Furiosa, Dacian Volănaş, Străduţ Carosabil, Nona Falala, Toader Lampadaru (benzinar), Mâncatiş Măcănel (doctor) şi alţii. Onomastica lui Ananie Gagniuc se aseamănă şi cu cea folosită de universitarul Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „Prezentul discontinuu” din „Dilema veche”.
Liviu Papadima, în „Comediile lui I. L. Caragiale” (Humanitas, 2006), precizează următorul aspect: „comediile creează o galerie de personaje memorabile, inconfundabile, schiţate deopotrivă precis şi cu un deosebit simţ al nuanţei”. Acest citat este explicat foarte bine de Mihaela Dănăilă-Moisă într-un eseu care vizează decodificarea limbajului comic la personajele lui Caragiale: „Ele vorbesc la fel de real şi credibil despre societate, incultură, făţărnicie şi parvenitism, căci în orice secol, sunt descoperite, citite sau studiate, ele sunt actuale şi îşi găsesc, fără prea mare dificultate, corespondentul în realitatea cotidiană. Şi astăzi găsim un Caţavencu, ţinând discursuri, spunând multe, fără a transmite nimic, sau un Dumitrache ce ştie tot, dar cunoaşte puţin sau deloc, ori un Leonide infatuat de laudele consoartei.” Aceasta este şi calea alegerii personajelor de către Ananie Gagniuc, evidentă fiind discrepanţa dintre aparenţă şi esenţă. „Amiralul umorului românesc” îşi pune personajele în relaţie diadică, valorificând limbajul acestora: reporterul Bădărănel Siloz în dialog cu viceprimarul comunei Voluntari, cel care vrea să-i schimbe numele în comuna „Obligaţi”, deputatul Marian Gargară în dialog cu ciobanul Vasile Căcărează, primarul Triţă Guriţă dând audienţe, Valeria Coropişniţă în dialog cu bărbaţii ocazionali din viaţa ei, sau relaţia dintre beţivul Romel Cocârţ şi agentul constatator, cel din urmă având nevoie de martori şi victime, aceştia fiind chiar scaunul, masa, paharul sau sticla supuse tratamentului dat de personificare. Scaunul, ca victimă declară: „A venit, clătinându-se, spre mine, m-a apucat de picioare şi-a dat cu mine de pereţi. În cădere mi-am rupt un picior.” Urmează declaraţii în acelaşi stil din partea mesei şi paharului, sticla declarând: „Recunosc, port o parte de vină. Eram aproape goală şi nu-mi permitea eticheta să fiu amestecată. Sunt, într-adevăr, de consum, la un preţ destul de ridicat, mai ales că sunt într-un bar de lux. Cocârţ m-a golit de tot, apoi m-a luat de gât şi m-a aruncat pe jos, de mi-a spart şi gura.” Există multe texte care conţin dialoguri vesele şi glume bune de spus la „Unda veselă”, precum şi compoziţii „mici, dar ale dracului”. Una peste alta, partea din volum ce a revenit lui Ananie Gagniuc va trece bariera timpului şi peste 100 de ani, aşa cum a trecut-o şi opera lui Caragiale.
Maricel Popa completează volumul cu o serie de aforisme puse tot sub lumina sclipitoare a lui Caragiale. De fapt ţine să ne atenţioneze că e conştient de două lucruri importante: „Opera lui Caragiale este naftalina pusă pe o societate, conservată, astfel, până astăzi, ca atare”; „În reflectarea realităţii, unele gândiri se manifestă ca adevărate ode închinate părţii urâte a clarobscurului”. Citite cu atenţie, aforismele lui Maricel Popa, înainte de a fi comentarii sociale completate de o satiră spirituală, sunt , după gust, şi eseuri de foarte mici dimensiuni ca şi esenţe ale unor poeme. Iar ca să ia toate aceste forme, sclipirile propuse de Maricel Popa trebuie să aparţină unei personalităţi inteligente şi dotată cu metode psihologice şi sociologice de cercetare a lumii din jur ca să mai poţi adăuga şi un „dicţionar ilar”.
Celor doi li se alătură caricaturistul Cristi Vecerdea-Criv. Pendulând între semnificaţia particulară, ca expresie intelectuală a caricaturistului, şi semnificaţia la nivel de societate, grafica provoacă râsul prin reprezentarea comică a situaţiilor surprinse şi prin textele care le însoţesc.
„Cei trei muşchi tari” este un volum în care trei autori de umor şi-au găsit momente din viaţă şi energie pentru a-şi manifesta spiritul creator prin trei modalităţi de expresie diferite şi, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Nietzsche, ei au spus prin texte de lungime rezonabilă (Gagniuc), prin aforisme(Popa) şi prin caricaturi (Criv) ceea ce alţii n-o pot spune într-o operă întreagă.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNDE-MI ESTE MAI BINE
În viaţă-am pribegit prin munţi şi văi,
Dormind, de multe ori, sub clar de lună;
Şi tot gândindu-mă la ochii tăi,
Mă întorceam la mica… „Văgăună”! (ELENA MÂNDRU)
TRANSNISTRIA
La Nistrul meu, la mărgioară,
Cu tancu-şi face înc-o ţară
Pe-o limbă-ngustă, de ţi-i milă
Cum stă Ivan într-o şenilă. (ION DIVIZA)
AJUTOR INCOMPLET DAT CUIVA
Distinsul binevoitor
S-a oferit, prin firea-i calmă,
Să-i dea o mână de-ajutor,
Fiind recompensat c-o… palmă. (VASILE LARCO)
AUDIENŢĂ
Să ajung la domn` primar
M-am plimbat pe un culoar
Şi de-a lungul şi de-a latul…
Până şi-a-ncheiat mandatul. (VASILE LARCO)
UTOPIE LITERARĂ
Visează scriitorii „mari”
Că scriu asemenea umor,
Încât mulți critici literari
De râs chiar mor.(MIHAI HAIVAS)
DIVORȚATUL (anapest)
E bărbatul cel care
S-a ferit de tocmeală,
Și-a știut să repare
Elegant, o greșeală.(MIHAI HAIVAS)
RECOMANDAREA NUTRIŢIONISTULUI
Cărnuri grele, ca gurmand,
Nu mănânc nici chiar de frică,
De aceea recomand
Doar carnea de păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CARNAVAL… CARNAVAL
Veneţia-i în carnaval?
Nu ezit nici un moment!
Noi avem bianual
Carnaval în Parlament! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
URARE ÎN PRAG DE SÂRBĂTOARE
Mă rog la Bunul Dumnezeu
Acum, când eşti mai strâns la pungă
Şi vei trăi cu mult mai greu,
Să-ţi dea măcar o viaţă lungă! (GRIGORE COTUL)
LA PENSIE…
Fire albe tot mai dese,
Pensie de câţiva lei
Şi multiple insuccese
… la femei. (GRIGORE COTUL)
ŞEFUL
Să fii chiar omul ideal,
Să ai nu doar o facultate,
El te va socoti egal…
Doar dacă îl vei duce-n spate. (GHEORGHE BÂLICI)
INEGALITATE
Că-s harnic, că-s deştept şi talentat
Îmi spune şeful nostru regulat,
Concluzia de-aici îmi vine, grea:
Eu să lucrez, iar el mereu să stea!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI IPOHONDRU
Fiind un plângăreţ de felul său,
Se văicăreşte fără niciun rost
Zicând adesea că se simte…RĂU
Ca să nu spună că se simte…PROST! (ION MORARU)
DEFINIŢIE
Vechiul românesc ţinut,
Dintre două mari hotare:
Unu-I NISTRU, altu-I PRUT
Două lacrimi curgătoare! (ION MORARU)
STELUŢA PREVESTITOARE
“Iar steluţa cea de sus
Oare ce-o avea de spus?”
“Brazii, schela de ţiţei…”
Se vor da pe-un pumn de lei. (SORIN FINCHELSTEIN)
NOE NU DISCRIMINEAZĂ
Încărcând Moş Noe arca –
Impresionantă barca –
Cu un ultim gest reflex…
Urcă doi de-acelaşi sex. (SORIN FINCHELSTEIN)
PROSTIA OSTENTATIVĂ
Cu fata asta-n Parlament
Chiar şi prostia poartă fesuri
Ce ne arată elocvent
Cum e să speri la noi “succesuri”! (MIHAI ENACHI)
ÎN ŢARA LUI BĂSESCU VODĂ
Că în partidul democrat
O frunză-I brand şi adăpost,
O spun cei ce s-au înfruptat
Şi din subvenţii fără rost… (MIHAI ENACHI)
ZIUA PRĂJITURII CU BRÂNZĂ
O analiză, chiar succintă
Răspunsul mi l-a dat pe dată:
Da, pân' la urmă-i o plăcintă
Oleacă mai elaborată...(ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA INSTRUMENTELOR MUZICALE NEUZUALE
La ce s-or fi gândit gealații?
Poate la tulnic sau caval
Căci ce s-ar face guvernanții
Fără batista pe țambal? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PRIETENIEI
Cel mai bun și vechi prieten
Pân' la urmă îmi sunt eu!
(Uite, na, sunt un netrebnic,
L-am uitat pe Dumnezeu...) (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ÎNGHEȚATEI TIP SANDWICH
Pe vremuri îi spunea „Polar”
Și dacă nu erai mai harnic
Sau n-o puneai într-un pahar
Pe haine se scurgea amarnic... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PEPENELUI
„Rotund ca un pepenaș”
Vorba asta se abrogă
Căci acuma, la oraș
Cubul e în mare vogă! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FEMEII SINGURE CARE MUNCEȘTE
Secretul ar putea să fie
La existența ei nasoală
Fie că e cam nașparlie,
Fie că are multă școală... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MUNCII CA UN CÂINE
Eu știam - câinele latră
Nu săpând ogor sau piatră
Mai degrabă în barou
Că doar câinele nu-i bou... (ŞTEFAN BAŞNO)
CONCLUZIE DUPĂ DIVORŢ
Tineri, proaspăt divorţaţi,
S-au gândit că-s vinovaţi
Amândoi, (că altul nu-i!):
El un pic şi... mama lui ! (MAX OPAIŢ)
UNOR SLUGARNICI
Detest (aşa cum am mai spus)
Un obicei frecvent la noi:
Ne adresăm la cel sus-pus,
Cu cutezanţă de... şoşoi! ( MAX OPAIŢ)
EVOLUŢIE
Lupta-i gata să înceapă;
Cum se-ntâplă în popor,
Cel ce a ,, lucrat" la ,,sapă",
Azi, e ... ,,coadă la topor"! (MAX OPAIŢ)
CĂRŢILE" SE FAC LA ... GUVERN
Azi, Guvernul pare-o turmă
Ce-i venită la putere;
D(-)AEA vezi că încă ,,scurmă",
Agăţat de... ministere! (MAX OPAIŢ)
COLORISTICĂ
Lumea nu e numai alb şi negru
Căci – precum oricine-ar intuit,
Dacă este, evident, integru –
Toate par să fie astăzi gri. (EUGEN DEUTSCH)
POLITICA ŞI MĂŞTILE
Demnitari de anvergură
Câte-o mască-au tot purtat;
Azi apare pe figură,
Ieri era la figurat! (EUGEN DEUTSCH)
“INVESTITORUL” AUTOHTON
Isteţimea şi-o ascute
Şi munceşte mult, cu har,
Ca să treacă banii, iute,
Doar la el în buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)
PEISAJ LUGUBRU
Nu se-aude-n codru cânt,
S-au ascuns şi mari şi mici;
Numai hoţii, pe pământ,
Teamă n-au de-al morţii bici. (CONSTANTIN PROFIR)
MATEMATICIENII
Repede îşi iau avânt
Şi întruna ei vorbesc,
Dar nu-s oameni de cuvânt…
Că în cifre ei citesc. (VASILE MANOLE)
INOVAŢIE ÎN ŞAH (ultimele ştiri)
La şah maestrul este foarte bun
Şi faima lui va merge înainte,
C-a vrut să-l facă rege pe nebun
Şi-a reuşit să-l facă … Preşedinte! (GEORGE EFTIMIE)
TRANSFORMĂRI
N-a murit zootehnia,
Are viaţă, are puls,
Cât e încă România
Vacă bună… pentru muls! (GEORGE EFTIMIE)
EPITAF UNUI CUNOSCUT
Zace aici, sub un zăvor,
Cel mai fidel observator
Al vieţii arse ca o iască.
A fost un mare gură-cască. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
INSCRIPŢIE PE O CRUCE
Această piatră funerară
Fiii tăi dragi o ridicară,
Mai puţin Stan, un fariseu,
Deşi bogat, n-a dat un leu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
VIAŢA BATE FILMUL
Grăbindu-se la o filmare,
Un figurant începător
Ne-arată cât e el de tare:
NIci n-a ajuns…şi e-n décor. (DAN NOREA)
VACANȚĂ ÎN PANDEMIE
Politruci, elevi, juriști
Petrec unde le priește;
Însă unii-s foarte triști,
Fin’că OMICRON muncește. (DUMITRU BUJDOIU)
CANICULĂ
La mulți politruci, se pare,
Le priește vremea rea,
Că-i ajută DeNeA
Să ajungă la…răcoare. (DUMITRU BUJDOIU)
LA BAR
Zi de zi bea pe-ndelete,
Tărie sau carcalete;
Barmanul: ce bei, băiete?
- Alocația la fete. (DUMITRU BUJDOIU)
PĂCATUL ORIGINAR
Prea-curvia e eternă;
Soțul, turbat, a lovit-o:
- Un’-ți-a fost capu’, tâmpito?
- Un’ să fie?,- n pat, pe pernă! (DUMITRU BUJDOIU)
POȘTA REDACȚIEI
Întreabă mulți la ziar:
Când divorțezi, faci prostie?
Le răspundem la toți, iar:
Nu, doar la căsătorie! (DUMITRU BUJDOIU)
MIOPIE?
Tot i-auzi pe unii cum se leagă
De UÉ – că să ne lase-n pace.
Cârcotașii chiar să nu-nțeleagă
Că și noi dintr-însa parte-am face? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUȚINTEL UITUCI
Singuri când sau în echipă
Îi vedem doar relele,
Nu cumva uităm pe-o clipă
Că și noi am fi-n UÉ? (NICOLAE MĂTCAȘ)
BANII UE NU FAC PARTE DIN FONDUL
COMUN AL STATELOR-MEMBRE?
Am primit, se-nfoaie-o primăriță,
Fonduri grase gratis de la ÚE,
Că pe loc chiar ți se rupe-o iță:
„Banii ăia sunt și-ai mei, duduie...” (NICOLAE MĂTCAȘ)
SFAT DE OSPĂTAR OLANDEZ MODERN
Să nú mai țínem dumáne,
Că ne-nădușim cu ele.
Să uităm de mușchi, ciolane
Și să trecem la ... lalele. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RIPOSTĂ ÎNTÂRZIATĂ ABONATULUI LA BĂI(LE TUȘNAD)?
Fost-au vremuri – treceau ani de zile.
Vreun șoldan se implica-n scandal?
La cinci zile azi – săgeți futile
Că l-au ras - târziu – oficial?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
DATUL CU PĂREREA LA ÎNALȚII (NOȘTRI) FUNCȚIONARI
Când s-a-ntins scandalul-ceacul
Ca o caracatiță,
Hop să pună ea capacul.
Și l-a pus. La cratiță. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GAZE PROPRII – PREȚURI PROPRII
Avem propriile gaze,
Energie – o genune,
Dar și prețul la Romgaz e
Cel mai mare-n Uniune. (LERU CICOARE)
CÂȚI MAI BENEFICIAZĂ DE PLAFONAREA ENERGIEI?
De la patru sute kilowați
Coborât plafonul la trei sute.
Să plătească! -I sece la ficați!
Nu văd că și statul e pe plute??! (LERU CICOARE)
CÂTE AGENȚII (PRODUCĂTOARE, FURNIZOARE, DE CONTROL ETC.)
DE ENERGIE SE ÎMBOGĂȚESC FĂRĂ NICI UN EFORT SUPLIMENTAR
PE CONTUL CONSUMATORILOR?
De ce statul nu se-atinge
De profitul câților,
Însă dă facturi de stinge
Viața amărâților? (LERU CICOARE)
CETĂȚEANUL SE GÂRBOVEȘTE, STATUL SE PRICOPSEȘTE
Cad bănuții pești în vintre:
Leii, cenții, pótura.
Din biștarii ce-au să intre
Statul ia cu ghiotura. (LERU CICOARE)
ECONOMISIM ENERGIA LA RĂCORIRE
Excesiv efect de seră?
Renunțăm la lavalieră!
Când, din vulg, un benghi de fată:
-Dar de ce doar la cravată? (LERU CICOARE)
MINISTRU PRINS CU MINCIUNA-N GURĂ
Termocentralele spunea că le va trece
De pe cărbuni pe gaze (Mai să-l țuci!).
De fapt, ne îmbăta cu apă rece,
Căci le-a și pus pe toate ... pe butuci. (LERU CICOARE)
NUMĂRUL ANGAJAȚILOR DIN PRIMĂRII
DEPINDE DE TOTALUL LOCUITORILOR
Or fi ei plecați din țară,
Nu și la recensământ:
Cum să-și dea primaru-afară
Vreun slujbaș ce suflă-n vânt? (LERU CICOARE)
NU VI-I CUNOSCUT APELUL?
Când, în criză, bossu-ți spune ferm:
„Nici o grijă! Totul va fi bine!”,
Parc’-auzi burtosul pahiderm:
„FNI lucrează pentru tine!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROTEST NEAUTORIZAT
Zborșit, staff-ul, ca o cață
C-a ieșit poporu-n piață,
Făr’-a-l întreba frumos:
„Ne dai voie-a te da jos?!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN CARE VEAC ȘI AUTOSTRADA CU PRICINA?
Se mutase un guvern cu cortul
Spre-a lega Comarnic de Brașov.
Alte șapte, ce-au dat popii ortul,
Au uitat de-arteră. De istóv. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE I-A DAT TITLUL DE DOCTOR?
Cât să fii oare de bou
Să nu poți citi-n bucvariu:
L-a-mpins, titlul, în barou,
I-a dat sporuri la salariu... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CINE ȚI-A CONFERIT TITLUL (NEMERITAT),
TOT ACELA SĂ ȚI-L IA?
Alma mater furtul să-l înfiere,
Când tot ea-l admise în urale,
Nu-i totuna cu a-i – Curții – cere
Pensiile s-abjure speciale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ATENȚIUNE LA MINE!
N-a fost, la Pontul Euxin,
Un mai periculos rechin
Decât o deghizată mină
În puritate loengrină. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI PARLAMENTAR
În campanie ne-a spus
Despre trai şi sacrificii;
Le împarte acum de sus:
Munca noi, el beneficii. (ADRIAN TIMOFTE)
GEOMETRIE LA VÂRSTA A TREIA
Cu paralelele treaba-i bună -
Sunt mereu împreună.
Cu perpendiculara-i de oaie:
Prea repede se-ndoaie. (ADRIAN TIMOFTE )
LA FAMILIA
Tinerică, bălăioară,
S-a căsătorit cu moşul
Şi-a născut întâia oară
Doar când a schimbat cocoşul. (TEODOR JACOTĂ)
FEMEIA
Stă în firea omului
Toată măiestria ta,
Faci avansuri, îi propui,
Ce te faci de zice: da? (TEODOR JACOTĂ)