LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (209)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (209)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

„Cei trei muşchi tari” (Editura “Ex Ponto”, Constanţa, 2005) este o carte care merită recitită la nivelul anului 2022. Facem acest act şi numai pentru a vedea ce s-a mai schimbat, între timp, în continua tranziţie românească.  Autorii realizează un conţinut la trei…minţi ascuţite, punând în faţa cititorului o analiză chirurgicală, uşor anesteziată,  a societăţii româneşti postrevoluţionare. Ei sunt Ananie Gagniuc (“amiralul umoruluoi românesc”), Maricel Popa (“exegete al genului  foarte scurt”) şi  Cristi Vecerdea-Criv („decodificatorul grafic al umorului”),  care au purces la o implicare umoristică în care  este evident contrastul dintre ceea ce este spus şi presupus.  Cei trei “muşchi tari” dau, în final, o satiră, pornind şi numai de la faptul  că aceasta provine de la latinescul “satura” (= amestec), adică un mixaj dintre elementele de seriozitate şi cea umoristică a prezenţei oamenilor, a societăţii, a vieţii în general.

Ananie Gagniuc, primul membru al trinităţii creatoare, este atent la folosirea cuvintelor astfel încât să fie valorificat la maxim contextul comic. El vine, de undeva, din Caragiale, atât ca arhitectură a textelor, dar mai ales ca onomastică a personajelor. Numele lor sunt astfel alese încât să pună în evidenţă valorile semantice ascunse printr-o relevare venită dinspre sonoritatea acestora.. Pentru a înţelege modalitatea  alegerii numelor personajelor  de către Ananie Gagniuc voi  porni de la Caragiale:  o explicaţie a alegerii numelui Pristanda, spre exemplu,  ni l-a explicat celebrul actor Marcel Anghelescu, care a jucat mult timp personajul caragealian: „Numai în clipa în care am găsit în „Dicţionarul limbii române” definită noţiunea de „pristanda”, drept „joc moldovenesc ce se joacă mereu când pe dreapta, când pe stânga”,  am găsit cheia orientării juste a personajului pe linia evoluţiei lui dramatice a oscilării între Coana Joiţica, Conu`  Zaharia, Don` Nae Caţavencu şi lumea de mari şi mici profitori în care se învârtea”. Eroii lui Ananie Gagniuc se numesc: Ionuţ Hârştoabă (primar), Bădărănel Siloz (reporter), Marin Gargară (deputat), Triţă Guriţă (primar), Vasile Căcărează (cioban), Dulea Spătaru (tânăr doritor de căsătorie), domnişoara Mimoza, Valeria Coropişniţă (mare amatoare de bărbaţi ocazionali ), Romel Cocârţ (beţivul satului), Gigel (celebrul copil al sistemului românesc de învăţământ), Stăneluş Cocodel, Cruela Furiosa, Dacian Volănaş, Străduţ Carosabil, Nona Falala, Toader Lampadaru (benzinar), Mâncatiş Măcănel (doctor) şi alţii.  Onomastica  lui Ananie Gagniuc se aseamănă şi cu cea folosită de universitarul Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „Prezentul discontinuu” din „Dilema veche”.

Liviu Papadima, în  „Comediile lui I. L. Caragiale” (Humanitas, 2006),  precizează următorul aspect: „comediile creează o galerie de personaje memorabile, inconfundabile, schiţate deopotrivă precis şi cu un deosebit simţ al nuanţei”. Acest citat este explicat foarte bine de Mihaela Dănăilă-Moisă într-un eseu care vizează decodificarea limbajului comic la personajele lui Caragiale: „Ele vorbesc la fel de real şi credibil despre societate, incultură, făţărnicie şi parvenitism, căci în orice secol, sunt descoperite, citite sau studiate, ele sunt actuale şi îşi găsesc, fără prea mare dificultate, corespondentul în realitatea cotidiană.  Şi astăzi găsim un Caţavencu, ţinând discursuri, spunând multe,  fără a transmite nimic, sau un Dumitrache ce ştie tot, dar cunoaşte puţin sau deloc, ori un Leonide infatuat de laudele consoartei.” Aceasta este şi calea  alegerii personajelor de către Ananie Gagniuc, evidentă fiind discrepanţa dintre aparenţă şi esenţă. „Amiralul umorului românesc” îşi pune personajele în relaţie diadică, valorificând limbajul acestora: reporterul Bădărănel Siloz în dialog cu viceprimarul comunei Voluntari, cel  care vrea să-i schimbe numele în comuna „Obligaţi”, deputatul Marian Gargară în dialog cu ciobanul Vasile Căcărează, primarul Triţă Guriţă dând audienţe,  Valeria Coropişniţă în dialog cu bărbaţii ocazionali din viaţa ei, sau  relaţia dintre beţivul Romel Cocârţ şi agentul constatator, cel din urmă având nevoie de martori şi victime, aceştia fiind chiar scaunul, masa, paharul sau sticla supuse  tratamentului dat de personificare. Scaunul, ca victimă declară: „A venit, clătinându-se, spre mine, m-a apucat de picioare şi-a dat cu mine de pereţi. În cădere mi-am rupt un picior.” Urmează declaraţii în acelaşi stil din partea mesei şi paharului, sticla declarând: „Recunosc, port o parte de vină. Eram aproape goală şi nu-mi permitea eticheta să fiu amestecată. Sunt, într-adevăr, de consum, la un preţ destul de ridicat, mai ales că sunt într-un bar de lux.  Cocârţ m-a golit de tot, apoi m-a luat de gât şi m-a aruncat pe jos, de mi-a spart şi gura.” Există multe texte care conţin  dialoguri vesele şi glume bune de spus la „Unda veselă”, precum şi compoziţii „mici, dar ale dracului”. Una peste alta, partea din volum ce a revenit lui Ananie Gagniuc va trece bariera timpului şi peste 100 de ani, aşa cum  a trecut-o  şi opera lui Caragiale.

Maricel Popa completează volumul cu o serie de aforisme puse tot sub lumina  sclipitoare a lui Caragiale. De fapt ţine să ne atenţioneze că e conştient de două lucruri importante: „Opera lui Caragiale este naftalina pusă pe o societate, conservată, astfel, până astăzi, ca atare”; „În reflectarea realităţii, unele gândiri se manifestă ca adevărate ode închinate părţii urâte a clarobscurului”. Citite cu atenţie, aforismele lui Maricel Popa, înainte de a fi  comentarii sociale completate de o satiră spirituală, sunt  , după gust, şi eseuri de foarte mici dimensiuni ca şi esenţe ale unor poeme. Iar ca  să ia toate aceste forme, sclipirile propuse de Maricel Popa trebuie să aparţină unei personalităţi inteligente  şi dotată cu metode psihologice şi sociologice de cercetare a lumii din jur ca să mai poţi adăuga şi un „dicţionar ilar”.

Celor doi li se alătură caricaturistul Cristi Vecerdea-Criv.  Pendulând între semnificaţia particulară, ca expresie intelectuală a caricaturistului, şi semnificaţia la nivel de societate, grafica provoacă  râsul   prin reprezentarea comică a situaţiilor surprinse şi prin textele care le însoţesc.

„Cei trei muşchi tari” este un volum în care trei autori de umor  şi-au găsit momente  din viaţă şi energie  pentru a-şi manifesta spiritul creator prin trei modalităţi de expresie diferite şi, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Nietzsche, ei au spus prin texte de lungime rezonabilă (Gagniuc), prin aforisme(Popa) şi prin caricaturi (Criv) ceea ce alţii n-o pot spune într-o operă întreagă.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

UNDE-MI ESTE MAI BINE

În viaţă-am pribegit prin munţi şi văi,

Dormind, de multe ori, sub clar de lună;

Şi tot gândindu-mă la ochii tăi,

Mă întorceam la mica… „Văgăună”! (ELENA MÂNDRU)

 

TRANSNISTRIA

La Nistrul meu, la mărgioară,

Cu tancu-şi face înc-o ţară

Pe-o limbă-ngustă, de ţi-i milă

Cum stă Ivan într-o şenilă. (ION DIVIZA)

 

AJUTOR INCOMPLET DAT CUIVA

Distinsul binevoitor

S-a oferit, prin firea-i calmă,

Să-i dea o mână de-ajutor,

Fiind recompensat c-o… palmă. (VASILE LARCO)

 

AUDIENŢĂ

Să ajung la domn` primar

M-am plimbat pe un culoar

Şi de-a lungul şi de-a latul…

Până şi-a-ncheiat mandatul. (VASILE LARCO)

 

 

 

UTOPIE LITERARĂ

Visează scriitorii „mari”

Că scriu asemenea umor,

Încât mulți critici literari

De râs chiar mor.(MIHAI HAIVAS)

 

DIVORȚATUL (anapest)

E bărbatul cel care

S-a ferit de tocmeală,

Și-a știut să repare

Elegant, o greșeală.(MIHAI HAIVAS)

 

RECOMANDAREA NUTRIŢIONISTULUI

Cărnuri grele, ca gurmand,

Nu mănânc nici chiar de frică,

De aceea recomand

Doar carnea de păsărică. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CARNAVAL… CARNAVAL

Veneţia-i în carnaval?

Nu ezit nici un moment!

Noi avem bianual

Carnaval în Parlament! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

URARE ÎN PRAG DE SÂRBĂTOARE

Mă rog la Bunul Dumnezeu

Acum, când eşti mai strâns la pungă

Şi vei trăi cu mult mai greu,

Să-ţi dea măcar o viaţă lungă! (GRIGORE COTUL)

 

LA PENSIE…

Fire albe tot mai dese,

Pensie de câţiva lei

Şi multiple insuccese

                 … la femei. (GRIGORE COTUL)

 

ŞEFUL

Să fii chiar omul ideal,

Să ai nu doar o facultate,

El te va socoti egal…

Doar dacă îl vei duce-n spate. (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

INEGALITATE

Că-s harnic, că-s deştept şi talentat

Îmi spune şeful nostru regulat,

Concluzia de-aici îmi vine, grea:

Eu să lucrez, iar el mereu să stea!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI IPOHONDRU

Fiind un plângăreţ de felul său,

Se văicăreşte fără niciun rost

Zicând adesea că se simte…RĂU

Ca să nu spună că se simte…PROST! (ION MORARU)

 

 

DEFINIŢIE

Vechiul românesc ţinut,

Dintre două mari hotare:

Unu-I NISTRU, altu-I PRUT

Două lacrimi curgătoare! (ION MORARU)

 

STELUŢA PREVESTITOARE

“Iar steluţa cea de sus

Oare ce-o avea de spus?”

“Brazii, schela de ţiţei…”

Se vor da pe-un pumn de lei. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

NOE NU DISCRIMINEAZĂ

Încărcând Moş Noe arca –

Impresionantă barca –

Cu un ultim gest reflex…

Urcă doi de-acelaşi sex. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

PROSTIA OSTENTATIVĂ

Cu fata asta-n Parlament

Chiar şi prostia poartă fesuri

Ce ne arată elocvent

Cum e să speri la noi “succesuri”! (MIHAI ENACHI)

 

ÎN ŢARA LUI BĂSESCU VODĂ

Că în partidul democrat

O frunză-I brand şi adăpost,

O spun cei ce s-au înfruptat

Şi din subvenţii fără rost… (MIHAI ENACHI)

 

ZIUA PRĂJITURII CU BRÂNZĂ

O analiză, chiar succintă

Răspunsul mi l-a dat pe dată:

Da, pân' la urmă-i o plăcintă

Oleacă mai elaborată...(ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA INSTRUMENTELOR MUZICALE NEUZUALE

La ce s-or fi gândit gealații?

Poate la tulnic sau caval

Căci ce s-ar face guvernanții

Fără batista pe țambal? (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA PRIETENIEI

Cel mai bun și vechi prieten

Pân' la urmă îmi sunt eu!

(Uite, na, sunt un netrebnic,

L-am uitat pe Dumnezeu...) (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA ÎNGHEȚATEI TIP SANDWICH

Pe vremuri îi spunea „Polar”

Și dacă nu erai mai harnic

Sau n-o puneai într-un pahar

Pe haine se scurgea amarnic... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA PEPENELUI

„Rotund ca un pepenaș”

Vorba asta se abrogă

Căci acuma, la oraș

Cubul e în mare vogă! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA FEMEII SINGURE CARE MUNCEȘTE

Secretul ar putea să fie

La existența ei nasoală

Fie că e cam nașparlie,

Fie că are multă școală... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA MUNCII CA UN CÂINE

Eu știam - câinele latră

Nu săpând ogor sau piatră

Mai degrabă în barou

Că doar câinele nu-i bou... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CONCLUZIE DUPĂ DIVORŢ

Tineri, proaspăt divorţaţi,

S-au gândit că-s vinovaţi

Amândoi, (că altul nu-i!):

El un pic şi... mama lui ! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNOR SLUGARNICI

Detest (aşa cum am mai spus)

Un obicei frecvent la noi:

Ne adresăm la cel sus-pus,

Cu cutezanţă de... şoşoi! ( MAX OPAIŢ)

 

 

EVOLUŢIE

Lupta-i gata să înceapă;

Cum se-ntâplă în popor,

Cel ce a ,, lucrat" la ,,sapă",

Azi, e ... ,,coadă la topor"!  (MAX OPAIŢ)

 

 

CĂRŢILE" SE FAC LA ... GUVERN

Azi, Guvernul pare-o turmă

Ce-i venită la putere;

D(-)AEA vezi că încă ,,scurmă",

Agăţat de... ministere!  (MAX OPAIŢ)

 

COLORISTICĂ

Lumea nu e numai alb şi negru

Căci – precum oricine-ar intuit,

Dacă este, evident, integru –

Toate par să fie astăzi gri. (EUGEN DEUTSCH)

 

POLITICA ŞI MĂŞTILE

Demnitari de anvergură

Câte-o mască-au tot purtat;

Azi apare pe figură,

Ieri era la figurat! (EUGEN DEUTSCH)

 

“INVESTITORUL” AUTOHTON

Isteţimea şi-o ascute

Şi munceşte mult, cu har,

Ca să treacă banii, iute,

Doar la el în buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PEISAJ LUGUBRU

Nu se-aude-n codru cânt,

S-au ascuns şi mari şi mici;

Numai hoţii, pe pământ,

Teamă n-au de-al morţii bici. (CONSTANTIN PROFIR)

 

MATEMATICIENII

Repede îşi iau avânt

Şi întruna ei vorbesc,

Dar nu-s oameni de cuvânt…

Că în cifre ei citesc. (VASILE MANOLE)

 

INOVAŢIE ÎN ŞAH (ultimele ştiri)

La şah maestrul este foarte bun

Şi faima lui va merge înainte,

C-a vrut să-l facă rege pe nebun

Şi-a reuşit să-l facă … Preşedinte! (GEORGE EFTIMIE)

 

TRANSFORMĂRI

N-a murit zootehnia,

Are viaţă,  are puls,

Cât e încă România

Vacă bună… pentru muls! (GEORGE EFTIMIE)

 

EPITAF UNUI CUNOSCUT

Zace aici, sub un zăvor,

Cel mai fidel observator

Al vieţii arse ca o iască.

A fost un mare gură-cască. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

INSCRIPŢIE PE O CRUCE

Această piatră funerară

Fiii tăi dragi o ridicară,

Mai puţin Stan, un fariseu,

Deşi bogat, n-a dat un leu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

VIAŢA BATE FILMUL

Grăbindu-se la o filmare,

Un figurant începător

Ne-arată cât e el de tare:

NIci n-a ajuns…şi e-n décor. (DAN NOREA)

 

 

VACANȚĂ ÎN PANDEMIE

 Politruci, elevi, juriști

Petrec unde le priește;

Însă unii-s foarte triști,

Fin’că OMICRON muncește. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

CANICULĂ

La mulți politruci, se pare,

Le priește vremea rea,

Că-i ajută DeNeA

Să ajungă la…răcoare. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

LA BAR

Zi de zi bea pe-ndelete,

Tărie sau carcalete;

Barmanul: ce bei, băiete?

- Alocația la fete. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

PĂCATUL ORIGINAR

Prea-curvia e eternă;

Soțul, turbat, a lovit-o:

- Un’-ți-a fost capu’, tâmpito?

- Un’ să fie?,- n pat, pe pernă! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

POȘTA REDACȚIEI

Întreabă mulți la ziar:

 Când divorțezi, faci prostie?

Le răspundem la toți, iar:

Nu, doar la căsătorie! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

MIOPIE?

Tot i-auzi pe unii cum se leagă

De UÉ – că să ne lase-n pace.

Cârcotașii chiar să nu-nțeleagă

Că și noi dintr-însa parte-am face? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PUȚINTEL UITUCI

Singuri când sau în echipă

Îi vedem doar relele,

Nu cumva uităm pe-o clipă

Că și noi am fi-n UÉ? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

BANII UE NU FAC PARTE DIN FONDUL

COMUN AL STATELOR-MEMBRE?

Am primit, se-nfoaie-o primăriță,

Fonduri grase gratis de la ÚE,

Că pe loc chiar ți se rupe-o iță:

„Banii ăia sunt și-ai mei, duduie...” (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SFAT DE OSPĂTAR OLANDEZ MODERN

Să nú mai țínem dumáne,

Că ne-nădușim cu ele.

Să uităm de mușchi, ciolane

Și să trecem la   ... lalele. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RIPOSTĂ ÎNTÂRZIATĂ ABONATULUI LA BĂI(LE TUȘNAD)?

Fost-au vremuri – treceau ani de zile.

Vreun șoldan se implica-n scandal?

La cinci zile azi – săgeți futile

Că l-au ras - târziu – oficial?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DATUL CU PĂREREA LA ÎNALȚII (NOȘTRI) FUNCȚIONARI

Când s-a-ntins scandalul-ceacul

Ca o caracatiță,

Hop să pună ea capacul.

Și l-a pus. La cratiță. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

GAZE PROPRII – PREȚURI PROPRII

Avem propriile gaze,

Energie – o genune,

Dar și prețul la Romgaz e

Cel mai mare-n Uniune. (LERU CICOARE)

 

CÂȚI MAI BENEFICIAZĂ DE PLAFONAREA ENERGIEI?

De la patru sute kilowați

Coborât plafonul la trei sute.

Să plătească! -I sece la ficați!

Nu văd că și statul e pe plute??! (LERU CICOARE)

 

CÂTE AGENȚII (PRODUCĂTOARE, FURNIZOARE, DE CONTROL ETC.)

DE ENERGIE SE ÎMBOGĂȚESC FĂRĂ NICI UN EFORT SUPLIMENTAR

PE CONTUL CONSUMATORILOR?

De ce statul nu se-atinge

De profitul câților,

Însă dă facturi de stinge

Viața amărâților? (LERU CICOARE)

 

CETĂȚEANUL SE GÂRBOVEȘTE, STATUL SE PRICOPSEȘTE

Cad bănuții pești în vintre:

Leii, cenții, pótura.

Din biștarii ce-au să intre

Statul ia cu ghiotura. (LERU CICOARE)

 

ECONOMISIM ENERGIA LA RĂCORIRE

Excesiv efect de seră?

Renunțăm la lavalieră!

Când, din vulg, un benghi de fată:

-Dar de ce doar la cravată? (LERU CICOARE)

 

MINISTRU PRINS CU MINCIUNA-N GURĂ

Termocentralele spunea că le va trece

De pe cărbuni pe gaze (Mai să-l țuci!).

De fapt, ne îmbăta cu apă rece,

Căci le-a și pus pe toate   ... pe butuci. (LERU CICOARE)

 

NUMĂRUL ANGAJAȚILOR DIN PRIMĂRII

DEPINDE DE TOTALUL LOCUITORILOR

Or fi ei plecați  din țară,

Nu și la recensământ:

Cum să-și dea primaru-afară

Vreun slujbaș ce suflă-n vânt?  (LERU CICOARE)

 

NU VI-I CUNOSCUT APELUL?

Când, în criză, bossu-ți spune ferm:

„Nici o grijă! Totul va fi bine!”,

Parc’-auzi burtosul pahiderm:

„FNI lucrează pentru tine!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PROTEST NEAUTORIZAT

Zborșit, staff-ul, ca o cață

C-a ieșit poporu-n piață,

Făr’-a-l  întreba  frumos:

„Ne dai voie-a te da jos?!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎN CARE VEAC ȘI AUTOSTRADA CU PRICINA?

Se mutase un guvern cu cortul

Spre-a lega Comarnic de Brașov.

Alte șapte, ce-au dat popii ortul,

Au uitat de-arteră. De istóv. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE I-A DAT TITLUL DE DOCTOR?

Cât să fii oare de bou

Să nu poți citi-n bucvariu:

L-a-mpins, titlul, în barou,

I-a dat sporuri la salariu... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CINE ȚI-A CONFERIT TITLUL (NEMERITAT),

TOT ACELA SĂ ȚI-L IA?

Alma mater furtul să-l înfiere,

Când tot ea-l admise în urale,

Nu-i totuna cu a-i – Curții – cere

Pensiile s-abjure speciale? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ATENȚIUNE LA MINE!

N-a fost, la Pontul Euxin,

Un mai periculos rechin

Decât o deghizată mină

În puritate loengrină. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

UNUI PARLAMENTAR     

În campanie ne-a spus

Despre trai şi sacrificii;

Le împarte acum de sus:

Munca noi, el beneficii. (ADRIAN TIMOFTE)

 

GEOMETRIE LA VÂRSTA A TREIA     

Cu paralelele treaba-i bună -

Sunt mereu împreună.

Cu perpendiculara-i de oaie:

Prea repede se-ndoaie. (ADRIAN TIMOFTE )

 

LA FAMILIA

Tinerică, bălăioară,

S-a căsătorit cu moşul

Şi-a născut întâia oară

Doar când a schimbat cocoşul. (TEODOR JACOTĂ)

 

FEMEIA

Stă în firea omului

Toată măiestria ta,

Faci avansuri, îi propui,

Ce te faci de zice: da? (TEODOR JACOTĂ)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Județul Botoșani se mândrește cu una dintre cele mai moderne Unități de Primiri Urgențe din țară

Miercuri, 5 Octombrie 2022
201

În municipiul Botoșani se află una dintre cele mai moderne Unități de Primiri a Urgențelor din România. Reabilitarea și dotarea cu tehnologie modernă au costat peste 11 milioane de ...

În școli se vor înființa grupe de acomodare, destinate elevilor școlarizați anterior în străinătate, unde se vor preda și noțiuni de limbă română

Miercuri, 5 Octombrie 2022
59

Pentru a le facilita integrarea în sistemul de învățământ de la noi elevilor care au făcut școală, mai mulți ani, în străinătate, s-a stabilit, printr-o lege publicat...

Proiect legislativ depus la Senat privind introducerea uniformelor școlare în învățământul preuniversitar

Miercuri, 5 Octombrie 2022
59

AUR anunţă că a depus la Senat o propunere legislativă care modifică Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, prevăzându-se reint...