Justiție românească: secretizarea, noua formă de protejare a infractorilor

Presa va avea, oficial, noi impedimente în informarea publicului. Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat, marÈ›i, 17 septembrie a.c., noul „Ghid de bune practici în relaÅ£ia sistemului judiciar cu mass-media”. Modificările survenite nu doar limitează accesul publicului la informaÈ›ii privind istoricul de procese, care poate fi consultat cu acordul expres al celui condamnat sau cu un aviz care confirmă că persoana È™i/sau cazul sunt de interes public, ci anonimizeză entitățile implicate.

 

Ghidul se deschide, în tonul actelor binevoitore emise de mai marii JustiÈ›iei din România, cu formula: Prezentul ghid urmăreÈ™te să asigure o comunicare publică predictibilă, transparentă, accesibilă, coerentă È™i unitară a sistemului judiciar, care să facă posibil accesul publicului prin intermediul presei la informaÈ›iile de interes public”, iar la secÈ›iunea obiectivelor, prima precizare este că „InstanÅ£ele ÅŸi parchetele trebuie să permită reprezentanÅ£ilor mass-media să îÅŸi îndeplinească rolul de informare a opiniei publice. Sistemul judiciar È™i mass-media, deopotrivă, au obligaÈ›ia ca, atunci când comunică public informaÈ›ii de interes general care vizează activitatea instanÈ›elor È™i parchetelor, să nu fie încălcate drepturi recunoscute de legislaÅ£ia internă ÅŸi internaÅ£ională”.

Cu toate acestea, principalele noutăți contravin prevederilor CEDO. Mai exact:

1. ar.28, alin.(4), că „numele ÅŸi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcÅ£ie publice, în acord cu dispoziÅ£iile art.14 alin. 1 din Legea 544/2001Mai departe, conform proiectului de „Ghid de bune practici în relaÅ£ia sistemului judiciar cu mass-media”, ÅŸedinÅ£ele de judecată pot fi nepublice „atunci când se prevede expres”, iar nu „atunci când legea instituie această interdicÅ£ie”, aÅŸa cum este menÅ£ionat în actualul ghid. Noua variantă de ghid menÅ£ine ÅŸi prevederea conform căreia „pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaÅ£ii în legătură cu infracÅ£iunea comisă anterior, cu excepÅ£ia cazului în care persoanele condamnate au consimÅ£it în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.”

2. ReprezentanÅ£ilor mass-media nu le pot fi eliberate copii sau extrase din actele sau înscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală ÅŸi nici copii ale înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de identificare ÅŸi reÅ£inere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori în alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autorităţile judiciare sau stenograme ale interceptărilor efectuate.

3. Prin excepÅ£ie de la dispoziÅ£iile alin. (1), pot fi puse la dispoziÅ£ia reprezentanÅ£ilor mass-media imagini ale obiectelor, bunurilor, sumelor de bani sau ale altor valori care au făcut obiectul infracÅ£iunii sau de care persoanele cercetate s-au folosit la săvârÅŸirea faptelor ori au rezultat din comiterea acestora, precum ÅŸi a spaÅ£iilor în care acestea au fost găsite.

4. Nu pot fi eliberate reprezentanÅ£ilor mass-media copii ale actelor ÅŸi soluÅ£iilor din dosarele având ca obiect trădarea (art. 155 C.p.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156 C.p.), trădarea prin transmitere de secrete (art. 157 C.p.), acÈ›iunile duÈ™mănoase contra statului (art. 158 C.p.), atentatul care pune în pericol securitatea statului (art. 160 C.p.), atentatul contra unei colectivități (art. 161 C.p.), subminarea puterii de stat (art. 162 C.p.), actele de diversiune (art. 163 C.p.), subminarea economiei naÈ›ionale (art. 165 C.p.), propaganda în favoarea statului totalitar (art. 166 C.p.), acÈ›iuni împotriva ordinii constituÈ›ionale (art. 1661 C.p.), complotul (art. 167 C.p.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 C.p.), comunicarea de informaÈ›ii false (art. 1681 C.p.), divulgarea secretului care periclitează securitatea statului (art. 169 C.p.), nedenunÈ›area (art. 170 C.p.), infracÈ›iuni contra unui stat străin (art. 171 C.p.), violul (art. 197 C.p.), actul sexual cu un minor (art. 198 C.p.), perversiunea sexuală (art. 201 C.p.), incestul (art. 203 C.p.), hărÈ›uirea sexuală (art. 2031 C.p.), contaminarea venerică È™i transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.p), cerere privind interceptări È™i înregistrări audio-video (art. 911 È™i următoarele C.p.p.), cerere privind efectuarea de percheziÈ›ii (art. 100 È™i următoarele C.p.p.), luarea măsurii obligatorii la tratament medical (art. 113 C.p. ÅŸi art. 162 C.p.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.p. ÅŸi art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului medical (art. 431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art. 434 C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 C.p.), internarea medicală, obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.p.), pornografia infantilă (art. 18 din Legea nr. 678/2001), infracÈ›iuni privind adopÈ›ia (O.U.G nr. 25/1997), precum ÅŸi obiectele corespondente care rezultă din reglementarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ÅŸi completările ulterioare ÅŸi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.

5. Numele È™i prenumele persoanei pot fi comunicate numai în condiÈ›iile art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001. În situaÈ›ia în care o persoană a declarat public că față de aceasta se desfășoară proceduri de competenÈ›a judecătorului de drepturi È™i libertăți ori au fost dispuse măsuri de către judecătorul de drepturi È™i libertăți, structura de comunicare a instanÈ›ei ori a parchetului poate confirma aceste aspecte.

6. În cadrul procesului civil, întrucât litigiul priveÅŸte doar raporturile dintre părÅ£i, caracterul public al informaÅ£iilor care rezultă din activitatea de judecată este mai puÅ£in pronunÅ£at ÅŸi ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vieÅ£ii private ÅŸi de familie poate determina limitări importante ale accesului reprezentanÅ£ilor mass-media la aceste informaÅ£ii.

7. Pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaÅ£ii în legătură cu infracÅ£iunea comisă anterior, cu excepÅ£ia cazului în care persoanele condamnate au consimÅ£it în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.

Pentru a se înÈ›elege mai uÈ™or despre ce este vorba, putem exemplifica: un demnitar care prejudiciază statul cu X milioane de lei, însă îÈ™i pierde funcÈ›ia până la intentarea procesului, va rămâne anonim, dacă nu se laudă singur cu fapta sa. Un bărbat care a abuzat sexual minori va beneficia de secretizarea a tot ceea ce È›ine de urmărirea penală, rămânând sub anonimat È™i după soluÈ›ionarea procesului, la fel È™i cei care sunt vinovaÈ›i de pornografie infantilă, hărÈ›uire etc. Numele È™i prenumele vor fi trecute cu iniÈ›iale, chiar dacă este vorba despre pericole sociale. Ba chiar È™i calitatea de suspect se va putea confirma mai greu.

Toate aceste modificări vin, ca să È™tim unde ne situăm, în contextul în care toată politica legată de prelucrarea datelor personale îÈ™i pierde sensul pe portale precum JurisprudenÈ›a.ro sau Portal.Just.ro, Lege5.ro etc., unde dosare de fond civil sunt detaliate cu nume, prenume, fapte etc. În acelaÈ™i context în care, pe când statele civilizate fac cunoscute publicului amenințările la adresa siguranÈ›ei acestuia È™i pericolele sociale, CSM caută să secretizeze astfel de cazuri. Prin urmare, persoanele urmărite pentru acte sexuale cu minorii vor fi scoase din afiÈ™ajul PoliÈ›iei Române È™i din Interpol?

Rămân o sumedenie de întrebări pe acest subiect. Iar cea mai mare este: ce fel de JustiÈ›ie mai este cea românească?

Noul Regulament al relaiei dintre organele judiciare È™i presă, adică reprezentanÈ›ii intereselor publice, este disponibil aici: https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=4527d884-2c26-4265-b737-af89a4018439|InfoCSM

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cod Galben la Botoșani: Ploi torențiale, vijelii și grindină până duminică dimineață!

astăzi, 10:13

Meteorologii au actualizat prognoza È™i au prelungit Codul galben de instabilitate atmosferică până mâine dimineață, la ora 08:00, pentru judeÈ›ul BotoÈ™ani. Se vor înregistra av...

Asta lovitură pentru FC Botoșani! Grecii îl vor acasă pe Giannis Anestis!

astăzi, 10:00

În octombrie 2024, FC BotoÈ™ani reuÈ™ea să îl legitimeze pe portarul grec Giannis Anestis, fotbalist cu prezenÈ›e în Champions League. Născut pe 9 martie 1991, având 1.98 m È...

Dorohoian găsit mort la marginea drumului, au fost chemați urgent criminaliștii!

astăzi, 08:58

În această dimineață, în jurul orei 7.00, poliÈ›iÈ™tii din cadrul PoliÈ›iei Municipiului Dorohoi au fost sesizaÈ›i  cu privire la faptul ca un bărbat a fost găsit decedat, î...

-->