Fusese acuzat că a pretins 10% din valoarea unui contract de 67 milioane lei derulat de primăria pe care o conducea. A stat după gratii un an și șapte luni, fiind liberat în 2021. Nu pentru mult timp, însă. La sfârșitul lui 2022 a mai fost condamnat o dată, tot la 5 ani de închisoare, pentru că se folosise de angajații Poliției Locale pentru a-și spiona amanta. În noiembrie anul trecut, a fost liberat din nou, condiționat. Vârsta, munca prestată ca deținut, activitățile în care s-a implicat în penitenciar au scăzut fiecare câte o parte din durata condamnării.
Nichita și-a început prima condamnare la Iași, terminând-o la Botoșani. Penitenciarul de maximă siguranță din Copou se află la 200 de metri de vila fostului primar și la 200 de ani de condițiile din aceasta. Mizeria, ploșnițele și gândacii, datorate parțial vechimii clădirilor, iar parțial indolenței deținuților și neglijenței personalului, sunt cele mai pregnante amintiri pentru Nichita. „Când este vorba de vreo vizită, de vreo inspecție, Iașul prezintă condițiile de la regimul deschis, nu cele de la regimul închis sau de la maximă siguranță. Eu am stat la închis și semideschis. Clădirea de la regimul deschis este relativ nouă, și încă bine întreținută, iar de aici pleacă toate diferențele”, spune Nichita.
Deținuții aflați în regim deschis se pot deplasa neînsoțiți în închisoare, pot munci, pot participa la activități educative, culturale, religioase ori de formare profesională în afara închisorii și își pot organiza singuri timpul liber. Celulele sunt descuiate, fiind închise doar pe durata apelului, în timpul mesei sau când toți deținuții sunt ieșiți din cameră. În regim semideschis, deținuții se pot deplasa neînsoțiți, doar pe trasee prestabilite, și își organizează timpul liber sub supraveghere. Camerele sunt deschise pe timpul zilei, dar se închid după apelul de seară. Cazarea se face la comun, în funcție de compatibilitatea intelectuală și de ordin cultural. În cazul lui Nichita, această prevedere legală a fost doar teroretică. Fostul primar a avut ocazia să fie coleg de celulă și cu ucigași.
La Iași, în așa-numita carantină, perioadă destinată adaptării deținutului la noul mediu, fostul primar a învățat să-și facă loc într-o viață cu care nu mai avusese niciun contact vreodată. Teoretic, carantina este perioada în care deținuții sunt evaluați și li se apreciază aptitudinile, fiind împărțiți în categorii și cazați în funcție de asemănările dintre ei. „În fapt, intelectualii nimeresc alături de toate scursurile, iar cei condamnați pentru infracțiuni economice, de exemplu, alături de criminali”, spune Nichita.
Ca fost primar, Nichita a fost considerat la Iași deținut vulnerabil. Acest fapt impune supravegherea permanentă de către personal cu experiență, pentru ca deținutul să nu fie agresat de alții, fiind chiar eventual cazat într-o celulă individuală. Locurile de desfășurare a activităților, itinerariile de deplasare, persoanele cu care intră în contact sunt stabilite în detaliu. Este integrat în programe și activități de educație și asistență specifice. A fost primul lucru la care a renunțat Nichita atunci când a fost transferat la Botoșani. „Vulnerabilitatea te izolează de ceilalți. Nu este mereu disponibil personal de supraveghere, așa că de fapt nu poți munci, nu poți ieși să faci sport. Ceilalți deținuți te iau la ochi, spunând că ești favorizat”, a explicat Nichita.
Continuarea pe: ziaruldeiasi.ro