La exact 27 de ani de la inceputul Mineriadei din vara anului 1990, procurorii Parchetului Militar au decis trimiterea in judecata a dosarului. Astfel, dosarul a fost trimis, marti, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, transmit televiziunile de stiri.
In acest caz, sunt judecati, printre altii, fostul presedinte Ion Iliescu si fostul premier Petre Roman. Tot in acest dosar mai sunt trimisi in judecata si fostul lider al minerilor Miron Cozma, fostul director SRI Virgil Magureanu, Gelu Voican Voiculescu - pe atunci vicepremier, dar si Adrian Sarbu - pe atunci sef de cabinet si consilier al premierului Roman.
Amintim ca dosarul Mineriadei din perioada 13-15 iunie 1990 a fost inchis si deschis de mai multe ori, iar Romania a fost condamnata la CEDO, in septembrie 2014. Pe 9 martie 2015, instanta suprema a confirmat decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmaririi penale in dosarul Mineriadei. Apoi, pe 23 decembrie 2016, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a anuntat ca Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu si Gelu Voican Voiculescu, printre altii, au fost inculpati oficial pentru infractiuni impotriva umanitatii.
Toti sunt acuzati ca, in perioada 11 - 15 iunie 1990, au decis, organizat si coordonat un atac generalizat si sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, respectiv impotriva manifestantilor din Piata Universitatii si a populatiei din Bucuresti.
Procurorii militari ai SecÅ£iei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie au finalizat cercetările ÅŸi au dispus trimiterea în judecată a inculpaÅ£ilor:
- ILIESCU ION, la data săvârÈ™irii faptelor, preÈ™edinte al Consiliului Provizoriu de Uniune NaÈ›ională È™i preÈ™edinte ales al României,
- ROMAN PETRE, la data săvârÈ™irii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României,
- VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârÈ™irii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României,
- MÄ‚GUREANU VIRGIL, la data săvârÈ™irii faptelor, director al Serviciului Român de InformaÈ›ii,
- general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârÈ™irii faptelor, adjunct al procurorului general al României È™i È™ef al DirecÈ›iei Procuraturilor Militare,
sub aspectul săvârÅŸirii de infracÈ›iuni contra umanității
- amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârÈ™irii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune NaÈ›ională È™i È™ef al DirecÈ›iei Generale de Cultură, Presă È™i Sport din cadrul Ministerului de Interne, sub aspectul săvârÅŸirii de infracÈ›iuni contra umanității
- IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârÈ™irii faptelor, vicepreÈ™edinte al Consiliului Provizoriu de Uniune NaÈ›ională,
- SÂRBU ADRIAN, la data săvârÈ™irii faptelor, È™ef de cabinet È™i consilier al primului ministru,
- COZMA MIRON, la data săvârÈ™irii faptelor, preÈ™edinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”,
- DRELLA MATEI, la data săvârÈ™irii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni,
- BURLEC PLÄ‚IEȘ CORNEL, la data săvârÈ™irii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor,
sub aspectul săvârÅŸirii de infracÈ›iuni contra umanității
- general (rez.) DOBRINOIU VASILE, la data săvârÈ™irii faptelor, comandant al Åžcolii Militare Superioare de OfiÅ£eri a Ministerului de Interne,
- colonel (rez.) PETER PETRE, la data săvârÈ™irii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparÈ›inând Ministerului de Interne,
sub aspectul săvârÅŸirii de infracÈ›iuni contra umanității
-GHINESCU ALEXANDRU, la data săvârÈ™irii faptelor director al I.M.G.B.,
sub aspectul săvârÅŸirii de infracÈ›iuni contra umanității
Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:
În zilele de 11 È™i 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanÈ™eze un atac violent împotriva manifestanÈ›ilor aflaÈ›i în PiaÅ£a Universităţii din BucureÅŸti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al ProclamaÈ›iei de la TimiÈ™oara È™i îÈ™i exprimau, în mod paÈ™nic, opiniile politice în contradicÈ›ie cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forÈ›e ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării NaÈ›ionale, Serviciului Român de InformaÈ›ii, precum È™i peste zece mii de mineri È™i alÈ›i muncitori din mai multe zone ale țării.
Atacul a fost pus în practică în dimineaÈ›a zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinÈ›e:
1. moartea prin împuÈ™care a 4 persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracÈ›iunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracÈ›iunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracÈ›iunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..
În cadrul acestei acÈ›iuni, peste două sute de persoane au fost ridicate ÅŸi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reÅ£inute până în după amiaza aceleiaÅŸi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.
Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură È™i al Universității din BucureÈ™ti, fiind percheziÅ£ionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.
Conform hotărârii luate de către preÅŸedintele Consiliului Provizoriu de Uniune NaÅ£ională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituÅ£iilor de forţă, precum ÅŸi de către persoane din conducerea Frontului Salvării NaÅ£ionale, în PiaÅ£a Universităţii au fost aduÅŸi muncitori de la Întreprinderea de MaÅŸini Grele BucureÅŸti, coordonaÈ›i de directorul acesteia.
Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat PiaÅ£a Universităţii împreună cu forÈ›ele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanÅ£ilor.
AcÅ£iunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanÅ£ilor, astfel că au fost incendiate sediile PoliÅ£iei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române ÅŸi Serviciului Român de InformaÅ£ii.
S-a făcut uz de armă cu muniÅ£ie de război de către forÅ£ele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuÅŸcate mortal 4 persoane, iar alte 3 au fost rănite, de asemenea, prin împuÅŸcare.
Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 ÅŸi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii ÅŸi muncitorii din mai multe judeÅ£e ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute ÅŸi organizate potrivit legii.
În acest context, minerii aduÈ™i în BucureÈ™ti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinÈ›ate sau reînfiinÈ›ate după RevoluÈ›ia din decembrie 1989 È™i care se aflau în opoziÈ›ie. De asemenea, au agresat locuitori ai BucureÈ™tiului È™i alte persoane având legătură cu manifestaÈ›iile din PiaÈ›a Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile oraÈ™ului fiind mediatizate în întreaga lume.
Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune È™i manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpaÈ›i, care au prezentat manifestaÈ›iile din PiaÈ›a Universității într-un mod distorsionat È™i au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aÈ™a-zisă ”rebeliune de tip legionar”. ManifestanÈ›ii care îÈ™i exprimau opiniile politice au fost prezentaÈ›i ca persoane cu ocupaÈ›ii infracÈ›ionale, "elemente extremiste, reacÈ›ionare", fiind etichetaÈ›i de preÈ™edintele ales al României ca fiind "golani".
Persoanele care au fost ridicate din PiaÈ›a Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaÈ›iile, au fost duse cu forÈ›a în cazărmi aparÈ›inând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal È™i în spaÈ›ii total improprii pentru deÈ›inerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990.
În concluzie, obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaÈ›iei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal.
În vederea administrării probatoriului au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate È™i 589 de martori, fiind emise circa 2300 de citaÈ›ii.
Precizăm că dosarul însumează 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în cauză are 2.000 de file.
Cauza a fot înaintată, spre competentă soluÅ£ionare, Înaltei CurÈ›i de CasaÈ›ie È™i JustiÈ›ie.
"Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale ÅŸi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaÅ£ie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumÅ£iei de nevinovăţie", transmite un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie.
