Asta după ce Curtea Constituţională a decis că abuzul în serviciu are loc numai dacă se încalcă legea, or în cazul lui Cucoreanu era vorba de încălcarea unor norme interne în procedurile de avansare în funcţie a unui ofiţer de poliţie.
Potrivit prim-procurorului şef al Serviciului Suceava al DNA, Mihaela Mihai, s-a dispus clasarea cauzei privind pe Cristian Augustin Cucoreanu, Adrian Osolinschi, Adrian Bucataru şi Gabriel Constantin Graur, "toţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, urmare a intrării în vigoare a Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale general obligatorii, potrivit căreia neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului".
De asemenea, s-a propus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, reţinute în sarcina lui Cucoreanu şi Osolinschi, precum şi participaţie improprie sub forma instigării la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, reţinute în sarcina lui Cucoreanu.
Comisarul şef Cristian Cucoreanu a fost ridicat de de procurorii DNA la începutul lui mai 2015, în urma unor percheziţii efectuate la sediul IPJ Botoșani, cercetările vizând avansarea în funcție a unui ofițer de poliție cu încălcarea normelor interne.
La sfârşitul lunii septembrie a anului trecut, Cristian Cucoreanu a deschis o acţiune în instanţă prin care contesta durata procedurilor penale, numai că la primul termen şi-a retras acţiunea.
INFO PLUS:
Curtea Constituţională a hotărât prin decizia 405/2016 două lucruri:
1. admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispoziţiile art. 246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii";
2. respinge excepția de neconstituționalitate și constată că dispoziţiile art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
Cum a motivat CCR această decizie? Curtea a stabilit că, într-adevăr, este o problemă cu textul care incriminează infracțiunea de abuz în serviciu: termenul "defectuos" nu este definit de cod, ceea ce face ca oamenii să nu cunoască ce li se permite și ce li se interzice să facă. Fără această descriere, magistrații înșiși ar putea sancționa oamenii în mod arbitrariu. Ca urmare, CCR a decis că numai comportamentul care constă în "încălcarea legislației primare" – adică a legii emisă de Parlament, dar și a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea o consecință penală.
Însă CCR nu a înlăturat textul ca fiind neconstituțional, ci a interpretat în sensul prevăzut de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care impun ca o lege să fie clară și predictibilă, o sintagmă neclară folosită în articolul de lege.
Explicaţii detaliate despre decizia Curţii Constituţionale găsiţi aici:
