Cei care trec printr-un proces civil trebuie să ştie că acesta poate dura de la câteva luni la câţiva ani. Pentru a înţelege mai bine de ce poate exista o asemenea diferenţă,e bine să cunoașteți toate etapele prin care poate trece un proces civil, de la judecata pe fond până la o eventuală contestaţie în anulare sau revizuire.
1. Judecata pe fond
Aceasta reprezintă prima etapă (şi, de multe ori, singura) prin care trece oricine vrea să recurgă la intervenţia instanţei pentru soluţionarea unei probleme juridice.
În concret, instanţa competentă este învestită cu soluţionarea litigiului, prin cererea de chemare în judecată, depusă de către reclamant. Urmează depunerea întâmpinării de către pârât, cu privire la care reclamantul depune răspunsul la întâmpinare. Prin întâmpinare şi răspuns la întâmpinare se stabilesc pretenţiile şi apărările părţilor şi probele propuse în scopul susţinerii pretenţiilor/ apărărilor.
Odată stabilit cadrul procesual, urmează soluţionarea propriu-zisă a litigiului pe fond, în special prin administrarea probelor şi prin dezbaterile părţilor. În această fază, procesul se încheie cu pronunţarea şi motivarea hotărârii şi comunicarea hotărârii motivate părţilor.
2. Apelul
Partea nemulţumită de hotărârea primei instanţe poate declara apel, prin care să solicite anularea sau modificarea, în tot sau în parte, a hotărârii atacate.
Este foarte important să se înţeleagă că apelul, deşi permite rejudecarea cauzei, limitează instanţa de apel la motivele de apel. Bineînţeles, nimeni nu opreşte apelantul să ceară rejudecarea întregii cauze, dar aceasta este limita rejudecării. Mai exact, apelantul nu poate formula pretenţii noi faţă de cele formulate în faţa instanţei de fond. De asemenea, trebuie reţinut că judecata în apel determină suspendarea executării hotărârii primei instanţe.
În final, instanţa de apel poate menţine, anula sau schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată.
3. Recursul
În ceea ce priveşte recursul, acesta este unul din cele trei căi extraordinare de atac. Spre deosebire de apel, recursul este limitat la anumite condiţii care nu au legătură cu fondul cauzei. Aceste condiţii se referă, preponderent, la aspecte procedurale (de exemplu, instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti).
De asemenea, trebuie făcută diferenţa între admiterea cererii de recurs, care generează casarea (anularea) hotărârii atacate, pe de o parte, şi rejudecarea procesului pe fond de către instanţa competentă (chiar dacă aceasta este instanţa de recurs).
Astfel, instanţa de recurs poate să admită recursul (casând, în tot sau în parte, hotărârea recurată), trimiţând dosarul, în mod normal, instanţei a cărei hotărâre a fost casată, pentru rejudecare. În schimb, dacă recursul este respins, hotărârea atacată rămâne definitivă. Continuarea pe Avocatnet.ro...
