Coordonatorul Centrului Regional Suceava al ANITP, Liliana Orza, a remarcat faptul că faţă de anul 2015, în 2016 s-a înregistrat o scădere la nivel naÅ£ional a numărului victimelor traficului de persoane, însă predomină exploatarea sexuală.
“Dacă în 2015 am avut 880 de victime identificate, în 2016 au fost 756 de victime, 530 dintre ele fiind exploatate sexual, restul prin muncă sau cerÅŸetorie. Trebuie însă să subliniem faptul că vorbim despre victime identificate în 2016, acesta putând să fi fost traficate în urmă cu doi sau chiar trei- patru ani”, a spus Liliana Orza.
Majoritatea victimelor sunt tinere/ femei, slab instruite, provenite din familii cu o situaÅ£ia financiară precară, cărora li s-au promis locuri de muncă stabile, cu câÅŸtiguri suficiente cât să-ÅŸi asigure un trai decent. Există însă ÅŸi victime- persoane cu studii superioare care ori au căzut în plasa unor aÅŸa-numiÅ£i “lover-boy” ori au fost racolate pe reÅ£elele de socializare.
18 dintre aceste persoane traficate apar în evidenÅ£e ca având domiciliul în judeÅ£ul BotoÅŸani, dar cu reÅŸedinÅ£a în alte judeÅ£e sau în străinătate.
Potrivit statisticii, 371 dintre victime sunt minore- pubere sau adolescente-, multe dintre ele provenind din familii biparentale. Însă, a atras atenÅ£ia Felicia Mihai, coordonatorul Complexului pentru Servicii Comunitare în ProtecÅ£ia Drepturilor Copilului, chiar dacă minorul devenit victimă a reÅ£elelor de trafic de persoane provine din familii biparentale, asta nu oferă siguranÅ£a că a beneficiat de un mediu familial normal, coerent.
“Poate unul dintre părinÅ£i sau chiar ambii sunt absenÅ£i emoÅ£ional, poate unul dintre ei este plecat la muncă în străinătate. Sunt o mulÅ£ime de factori care pot duce la înstrăinarea copilului ÅŸi la deficienÅ£e de comunicare între acesta ÅŸi părinÅ£i”, a explicat Felicia Mihai.
Procurorul Viorel Porumb de la Biroul Teritorial BotoÅŸani al DIICOT a apreciat că ar trebui să existe o corelare între statistică ÅŸi anul în care s-a produs traficarea, existând speÅ£e instrumentate de anchetatori în care victimele să fi devenit victime ale reÅ£elelor de trafic de persoane cu doi- trei ani în urmă ÅŸi abia în acest an să fi fost descoperite.
“Pe de altă parte, din cazuistică putem previziona că vor apărea ÅŸi alte categorii de victime ale traficului de carne vie: în primul rând consumatorii ÅŸi dependenÅ£ii de droguri, care s-ar lăsa exploataÅ£i pentru a-ÅŸi hrăni viciul, iar în al doilea rând persoanele cu dizabilităţi- ori prin cerÅŸetorie, ori prin pornografie infantilă. Sau ambele, subsecvente”, a spus Viorel Porumb.
În 2018 va fi finalizată ÅŸi lansată public Strategia privind combaterea traficului de persoane, o întâlnire cu această temă urmând să aibă loc ÅŸi la BotoÅŸani.