România poate dezvolta un ansamblu de centre pentru tineret unic în Europa - mișcarea de și pentru tineret e pregătită să își joace rolul și vrea un parteneriat corect cu autoritățile publice.
În urmă cu 30 de ani, statul a rămas în proprietatea clădirilor care fuseseră date în administrare fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC) și a preluat și administrarea lor (în această situație fiind, de exemplu, Biroul de Turism pentru Tineret și întregul său patrimoniu). În cazul celor care fuseseră edificate din fondurile proprii UTC (cotizații, activități economice, așa-numita muncă patriotică), care nu au aparținut niciodată statului, respectiv o rețea importantă de Case ale Tineretului și Cluburi ale Tineretului, au fost create premisele pentru preluarea lor în proprietate de către structuri special constituite cu acest scop – fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București. Forurile decizionale principale ale acestor fundații sunt Adunări Generale formate din reprezentanții organizațiilor de și pentru tineret din județele în care activează - astfel, deciziile referitoare la administrarea lor au fost transferate în mâinile reprezentanților structurilor de și pentru tineret înființate în democrație.
Timp de 30 de ani, guvernele și autoritățile locale au fost preocupate mai degrabă să complice funcționarea și existența fundațiilor județene pentru tineret, să le subordoneze decizional sau să naționalizeze acele clădiri, în loc să susțină fundațiile și, implicit, sectorul de și pentru tineret. Atacurile publice la adresa fundațiilor au propus mereu măsuri care scot organizațiile de tineret din procesul decizional sau le reduc influența până la irelevanță, respectiv măsuri care ușurează dizolvarea (desființarea) fundațiilor și naționalizarea clădirilor deținute de acestea. Aceleași autorități publice nu au oferit niciun sprijin fundațiilor județene pentru tineret, deși acestea dețin statutul de utilitate publică tocmai pentru a fi mai ușor de sprijinit.
Tinerii au nevoie de centre pentru tineret. Fie că e vorba de programe de educație non-formală pe subiecte neacoperite în școală (educație pentru drepturile omului, juridică, financiară, pentru sănătate, științifică și până la cursuri de dans sau muzică), implicare în comunitate prin voluntariat, formare de prietenii, implicare în decizii ale autorităților publice sau pur și simplu de un spațiu sigur în care să petreacă timp, o rețea de centre pentru tineret funcționale poate îmbunătăți viețile a zeci de mii de tineri în fiecare an. Clădirile există, deschidere pentru colaborare există, dar este nevoie de un cadru legislativ adecvat și de resurse pentru ca potențialul lor să fie cu adevărat pus în valoare.
“Suntem conștienți că există și situații în care unele fundații județene pentru tineret nu și-au atins potențialul sau nu au fost suficient conectate la ansamblul organizațiilor de și pentru tineret și la tinerii din comunitatea în care activează, dar în niciun caz politizarea mișcării de tineret nu reprezintă o soluție. În acest sens, considerăm că este important ca organizațiile să participe la viața fundațiilor devenind membre, precum și ca fundațiile, la rândul lor, să cunoască, să încurajeze implicarea organizațiilor de profil și să colaboreze cu cât mai multe dintre acestea. De asemenea, ne dorim să existe strategii coerente de asigurare a continuității în funcțiile executive și susținem încurajarea desemnării de către ONGT-uri a tinerilor în conducerile fundațiilor județene pentru tineret și considerăm că este important ca ei să fie cel puțin majoritari în Consiliile lor de Conducere, pe termen scurt și mediu, respectiv să fie conduse doar de tineri pe termen lung”, a declarat Emilian Ivasuc, reprezentantul Fundației Județene pentru Tineret Botoșani.