Tot mai mulți botoșăneni de la țară vor să-și continue studiile la vârstă adultă pentru a reuși să obțină calificare, dar și pentru a deveni un exemplu pentru copii. Sunt și bunici care merg la alfabetizare pentru a-și ajuta nepoții la teme.
Aceștia cer ca programul „A doua șansă”, un proiect guvernamental care a debut în 2019, să fie reluat cât mai rapid în anul 2025. Este vorba mai ales despre săteni din comunitățile sărace, care au abandonat școala la nivelul clasei a IV a. Aceștia spun că vor neapărat să se întoarcă în bănci pentru a face măcar opt clase. Este nivelul educațional minim pentru a se putea înscrie la un curs de calificare. În plus, aceștia vor să fie și un exemplu pentru copiii lor, care încep să abandoneze, la rândul lor, școala.
„Este o șansă în plus pentru acești oameni”
Multe persoane adulte, mai ales din satele sărace și din comunitățile defavorizarte, au renunțat la școală după ciclul primar. „Am 64 de ani și numai patru clase. Așa era atunci. Pe vremea lui Ceaușescu eram copii și ne luau părinții și mergeam de lucram pe la ferme prin țară”, mărturisește un localnic din satul Șupitca, comuna Coșula, județul Botoșani. Ca acest sătean mai sunt și alte sute de mii de români, mai ales din mediul rural. Situația este dificilă fiindcă o persoană care nu are nici măcar opt clase, în România nu prea găsește loc de muncă. Doar la negru, cu ziua.
Conform Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, pentru a urma un curs de calificare de nivel I, cel mai scăzut, este nevoie de minimum opt clase. „Nivelul de calificare este o mare problemă a persoanelor care există la ora actuală în evidența AJOFM. Noi încercăm să-i orientăm pentru finalizarea învățământului de bază primar sau gimnazial, a doua șansă. Iar pe cei care au terminat învățământul minim obligatoriu să-i orientăm către parcurgerea cursurilor de formare profesională”, spune Anca Apăvăloaie, directorul AJOFM Botoșani, potrivit Adevărul.
„Mă uit în cartea aia ca mâța-n calendar”
Un alt sătean s-a înscris la școală chiar dacă are 64 de ani. Vrea să învețe carte ca să-și ajute nepoții la lecții, dar și să-i impulsioneze pe tinerii din comunitate să facă la fel. „Vreau să-mi ajut nepoții să învețe la școală. Și așa le spun și la ăștia care au 35-40 de ani să pună mâna pe carte. Copiii lor să aibă ce învăța de la dânșii. Dacă ei nu știu carte, ce să-i învețe pe copii? Dacă-i dă lecții acasă și mă uit în cartea aia ca mâța-n calendar, ce-am rezolvat? Dacă eu știu carte, vor ști și copiii mei”, spune botoșăneanul din Șupitca. Și în momentul de față, în satele sărace, tot mai mulți copii renunță la școală înainte de opt clase sau imediat după ce termină ciclul gimnazial. „Sunt aceleași cauze: condițiie de viață, fie salariile mici ale părinților, fie lipsa serviciului la părinți”, adaugă Virgil Cobzariu.