Academia Română anunță, cu profundă tristețe, stingerea din viață a academicianului Ionel Haiduc, personalitate de prim rang a chimiei românești, cercetător și profesor al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Membru titular al Academiei Române din anul 1991 și membru corespondent începând cu 1990, acad. Ionel Haiduc a condus forul academic în calitate de vicepreședinte (1998-2000) și președinte (2006-2014), iar între anii 1995-2006 a fost președintele Filialei Cluj a Academiei Române.
Născut la Cluj, pe 9 mai 1937, a urmat studiile Colegiului Național „Emil Racoviță”, finalizate ca șef de promoție, și, ulterior, pe cele ale Facultății de Chimie din cadrul universității clujene. Cariera universitară a profesorului Haiduc a debutat în 1959 la aceeași facultate de chimie, fiindu-i remarcată, încă din timpul cursurilor universitare, capacitatea de a sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea academicianului K. A. Andrianov. Și-a completat formarea ca cercetător în SUA între 1966-1972, pe durata unor stagii postdoctorale, coordonate de profesorii Henry Gilman și Bruce King. A devenit profesor al universității clujene la vârsta de 36 de ani, iar între 1990-1993 a fost rector al Universității „Babeș-Bolyai” și vicepreședintele Consiliului Național al Rectorilor.
Pasiunea pentru cercetarea domeniilor chimiei s-a concretizat în peste 9 studii (publicate în română, poloneză, engleză și greacă), 25 de capitole în volume colective și peste 340 de articole științifice. Chimia ciclurilor anorganice rămâne unul dintre domeniile sale predilecte; interesul științific al profesorului Ionel Haiduc s-a concertat și pe studiul chimiei coordinative și organometalice, chimiei supramoleculare, chimiei ciclurilor anorganice, pe activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea antitumorală), nomenclatura și sistematizarea din chimia anorganică. Contribuțiile de pionierat în domeniul chimiei organometalice au însemnat consolidarea unei puternice școli de acest tip la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. Volumul dedicat compușilor metalorganici a servit ca unica sursă de informații timp de mai mulți ani pentru studenții români și a reprezentat începutul sistematic al chimiei organometalice în România. Versiunea în limba engleză, publicată împreună cu J.J. Zuckerman, rămâne o carte de referință pentru studiul chimiei din întreaga lume. Profesorul Haiduc a colaborat, în calitate de visiting professor, cu universități de prestigiu din SUA, Brazilia, Spania, Germania, Mexic și Singapore.
Strălucita sa carieră științifică a fost recunoscută la nivel național și internațional, fiindu-i decernate numeroase premii, printre care Humboldt Forschungsaufenthalt (1997), Gauss Professorship, Göttingen Academy și Premiul „Pro Colaboratione” al Academiei de Științe din Ungaria.
A fost membru International Council of Main Group Chemists, al Alliance of the Universities for Democracy, membru de onoare al Academiei de Științe din Ungaria, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Muntenegru și al Göttinger Akademie der Wissenschaften și membru al Leibniz Sozietät der Wissenschaften din Berlin. A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer și de Mare Cruce, iar Casa Regală a României i-a acordat Medalia „Nihil Sine Deo” și „Coroana României”.
A plecat la cele veșnice pe 29 septembrie 2026, la 89 de ani.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!