Învățământul general obligatoriu va fi extins, treptat, la 16 clase până în anul 2030, potrivit raportului ”România Educată”.
În prezent sunt obligatorii 11 clase: învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior.
În România, domeniul educației timpurii cuprinde două niveluri: educația antepreșcolară (de la naștere la 3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani).
Până în 2030, învățământul general obligatoriu va include atât educația preuniversitară completă, cât și educația timpurie, care va începe cu grupa mică de grădiniță, se arată în raportul ”România Educată”.
Potrivit sursei citate, până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani vor participa la o formă de educație antepreșcolară, iar cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară – într-o formă de educație timpurie.
Unul dintre obiective face referire la crearea, extinderea și modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie (standard și complementare), pentru copiii de la naștere la 6 ani, în vederea creșterii participării și a favorizării revenirii părinților, în special a femeilor, în câmpul muncii. De asemenea, un alt obiectiv urmărește reabilitarea și extinderea infrastructurii existente, pentru transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.
Pentru realizarea acestora, este neceasară pregătirea cadrelor didactice. Dezvoltarea curriculumului pentru educație timpurie (de la naștere la 6 ani) la nivelul liceelor cu profil pedagogic și includerea unui an de practică în unități de educație timpurie acreditate/autorizate, care să fie centrat pe aspecte precum: lucrul cu copii cu dizabilități/CES, dezvoltarea competențelor parentale, includerea elementelor STEAM în curriculumul pentru educația timpurie, repezintă un alt obiectiv.
Prevederi din raportul ”România Educată”:
Domeniile prioritare de acțiune:
- Cariera didactică;
- Management și guvernanță;
- Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar;
- Infrastructura sistemului de educație;
- Curriculum și evaluare centrate pe rezultate;
- Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii;
- Alfabetizarea funcțională;
- Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and
mathematics);
- Digitalizare;
- Reziliență.
Țintele, pe termen lung:
- Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
- Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
- Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
- Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
- Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.
Creșterea participării și calității educației timpurii:
- Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
- Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
- Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:
- Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
- Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
- Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
- Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.
Sporirea calității și atractivității învățământului superior:
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
- Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
- Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
- În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).
Raportul România Educată poate fi studiat AICI.
sursă: edupedu.ro